“Salvați Corabia!” s-a auzit zilele acestea de pe malul Dunării, unde s-au strâns la aceeași masă jurnaliști specializați în turism, bloggeri, autorități locale și centrale și reprezentanți ai întreprinzătorilor locali. Toți au o singură misiune: să găsească cele mai bune moduri de a atrage atenția asupra portului dunărean Corabia care vrea să iasă din anonimat și să capteze atenția generală.
Mai exact, orașul Corabia vrea să obțină o mai bună comunicare între tour-operatorii români și internaționali specializați pe incoming, turism intern și extern, turism dunărean, dar și conștientizarea importanței dezvoltării turistice în zonă. Iar pentru asta apelează la oricine are idei, mijloace de a le pune în practică și căi de popularizare a lor. Adică pe scurt, social media.
Corabia a căzut în desuetudine pe nedrept. Fiind eminamente un orășel dunărean, fluviul îi oferea tot ce avea nevoie din punct de vedere economic și chiar și cultural. Dunărea îi aducea Corabiei nave fluviale de marfă, nave de pasageri, interes turistic și multe altele.
Până și istoria orașului este legată tot de Dunăre. După primul pod peste Dunăre construit de Imperiul Roman la Drobeta, un al doilea și cel mai lung pod antic, de 2437 metri, a fost construit la Corabia în anul 328 de către Împăratul Constantin cel Mare. La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru luptele cu turcii în Războiul de Independență. Mărturii sunt monumentele din cartierul Siliștioara: Monumentul Independenței, respectiv Crucea Eroilor. Tot la Corabia s-au exportat mii de tone de cereale, atât de multe încât comercianții i-au cerut lui Alexandru Ioan Cuza să înființeze un port aici.
Din păcate, când un oraș depinde foarte mult de o singură resursă, în cazul de față Dunărea, este foarte vulnerabil la ce se întâmplă cu “resursa” lui. Bătrânul fluviu a colmatat șenalul navigabil din dreptul orașului Corabia și, de aici, a început suferința. Când Dunărea aduce aluviuni și le depune pe fundul apei, fundul se înalță, iar adâncimea apei scade – navele fug mai în larg, la apă adâncă, nu mai ating țărmurile orașului.
Corabia pătimește din plin și pe nedrept din această cauză și oricât s-ar zbate localnicii, autoritățile și întreprinzătorii să salveze câte ceva, este dincolo de puterea lor. Dragajul Dunării e în sarcina statului, iar statul, până acum, nu a intervenit. Ultimul dragaj s-a făcut în urmă cu 28 de ani, în 1990. Navele aducătoare de venituri au trecut de Corabia și n-au mai oprit aici.
Oamenii aduși la aceeași masă de autoritățile locale în Conferința abia încheiată au arătat că trebuie găsite rezolvări cumva și în afara fluviului. Adică, strategiile de dezvoltare ale orașului ar putea lua în considerare și alte modele, nu doar cele care depind de apă. Sigur că Dunărea e un factor uriaș de progres al orașului, dar mai există și altceva.
“Există un potențial, de exemplu pentru oamenii care iubesc mersul pe bicicletă, pentru că astfel de trasee presupun drumuri mai puțin populate, mai puțin circulate de către autoturisme – chiar offroad. Sunt acele trasee prin viță de vie, sau alte zone. S-ar putea face astfel de evenimente, să vii cu bicicliști din Capitală sau ceva internațional. Poate au nevoie să se bucure de anumite preparate, adică să fie un spațiu de exemplu pentru food truck-uri, pentru că un restaurant are o anumită capacitate, limitată. Să ai o singură zonă ca să poți să te cazezi, e cam puțin dacă vrei să faci un eveniment de anvergură, adică până la urmă, se pot realiza tot felul de lucruri aici, dar încă trebuie derulati anumiți pași (mărunți). Idei sunt, pot fi construite într-un eveniment foarte frumos de anvergură, dar e foarte complicat să vezi cât poate să ducă în prezent cu capacitatea care există în zonă”, spune Bogdan Dărădan de la H2O Agency.
Ideile trebuie puse în practică prin niște investiții, în spații de cazare și de alimentație.
“Turismul are două laturi: dezvoltă zona prin investițiile care se fac și promovează zona mai departe. Care ar trebui făcută prima? De multe ori nu se investesc bani în turism pentru că se spune că n-avem turiști. Iar turiști nu avem și nici nu vin, dacă nu se investesc bani. E un cerc vicios, clar”, a spus Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt.
Iar localnicii, autorități și particulari depotrivă, chiar au făcut investiții. Municipalitatea a accesat fonduri europene și a construit un port pentru yachturi și ambarcațiuni mici, iar câțiva intreprinzători au amenajat două plaje care, prin eleganța lor, fac concurență oricărei stațiuni de la malul marii. Un belgian a investit în realizarea unei pensiuni, a unui complex hotelier şi a amenjat faleza. Portul turistic a fost finalizat la sfârşitul anului 2016 şi de atunci proprietarii de ambarcaţiuni îl pot folosi în schimbul unor taxe modice pentru ambarcaţiunile mici şi ceva mai măricele pentru yachturile cu o lungime de peste 11 metri.”
“Investiția a fost în valoare de 15 milioane de lei din care 7 milioane fonduri nerambursabile; dacă era ieftin, puteam să facem multe altele. Vreau să vă spun că ideea a fost să facem acest port turistic pentru dezvoltarea turistică a orașului Corabia, deoarece dorim să promovăm orașul pe toate blogurile și în toate agențiile de turism. Am realizat acel port turistic pentru a primi vasele de croazieră, vasele de turiști care doresc să vină în orașul Corabia pentru că au ce vizita. Până în prezent avem 45 de locuri de acostare a vaselor și a șalupelor mici de turism”, a declarat pentru GoNEXT Dan Oltean, purtător de cuvânt al Primăriei din Corabia.
Nu doar șalupele acostează în modernul port turistic, ci și skyjeturile. Ele fac casă bună cu plaja amenajată pe malul Dunării – sunt parte din distracțiile pe care le oferă amenajarea malului de către doi investitori locali care au concesionat o bucată de teren de la Primărie. Au adus nisip cu camioanele de tonaj, iar acum turiștii și localnicii se pot bucura de o zonă de agrement în toată regula. Și plaja și portul turistic au fost gândite cu bătaie lungă, la Corabia.
“…să creem anumite circuite turistice și astfel județul Olt să intre pe harta turiștilor din România și din străinătate. Nu vorbim neapărat doar de navele mari de croazieră – să nu uităm că de la intrarea în România până la intrarea în Delta Dunării unde sunt marine amenajate (porturi de yachturi – n.n.) toată Dunărea nu are “o marină” pentru ambarcațiunile de mici dimensiuni. Aici este prima marină de pe întreg parcursul Dunării, o investiție realizată pe foduri europene, care s-ar putea (dacă este promovată și lumea va afla de ea) să ne aducă și turiști cu bărci proprii care vor să vină și trec mai departe”, explică Marius Oprescu,președintele Consiliului Județean Olt.
Pe Dunăre sunt multe zone excelente pentru navigaţia cu vele; cel puţin în aval de Calafat e o plăcere să faci sailing. Dunărea e lată şi foarte puţin circulată față de alte fluvii europene, iar navigaţia cu vele pe apele interioare e un hobby plin de satisfacţii. Trebuie doar să iei în serios tot ce ţine de siguranţa navigaţiei şi să fii prudent mai ales vizavi de bărcile cu motor. Dar asta ține tot de fluviu și de porturi, iar autoritățile locale și-au propus să își mute atenția și spre alte direcții de dezvoltare, pentru că orașul mai are și alte lucruri interesante de oferit, venind de pe uscat nu doar de pe apă.
Cum se poate promova Corabia
Turismul cultural poate promova tradiţiile, gastronomia, dansurile şi porturile populare, arta și elemente etnografice. Cetatea romană Sucidava, amplasată la cinci kilometri de oraşul Corabia, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, iar „fântână secretă“ menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor ne poartă în îndepărtate epoci ale civilizației. Sunt doar două exemple ce pot fi “vândute” turiștilor ca să aleagă Corabia pentru un minisejur, însă pentru asta trebuie o infrastructură bună. Primarul și-a făcut planurile pe termen lung.
“Ne punem speranța în programul PNDL 2, că după ce va rezolva problemele cu școli, grădinițe, apă și canal ne va da și nouă o șansă să ne asfaltăm cealaltă parte din drumuri care trebuie reabilitate, după ce vom reface infrastructură de apă și canal. Suntem un oraș care poate să ofere obiective de vizitat tot timpul anului”, spune Iulică Oane, primarul din Corabia.
Iar Dan Oltean îl completează:
“Odată cu construcția portului de yachturi s-a reabilitat și Cetatea Sucidava; dorim să le facem un circuit turistic celor care vin să ne viziteze orașul, și apoi să facă o plimbare pe Dunăre; se pot duce pe partea cealaltă, în Bulgaria, unde existat o cetate similară cu cetatea Sucidava care se numește Ulpia Escus. În acest mod turiștii care vin pot petrece clipe de neuitat în orașul nostru”, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei din Corabia.
Ideile de promovare a orașului-port Corabia au curs la masa conferinței care a reunit oficiali și oameni din turism și social media, iar Ministerul Turismului a promis la rându-i o mână de ajutor prin vocea secretarului de stat, Cristinei Tărteață.
“Mă bucură faptul că laolaltă, autorități centrale, locale, tour-operatori, “actori” din industria turismului, încearcă să găsească soluții, pentru că doar împreună putem reuși să găsim soluții. Cu ce-i poate ajuta Ministerul pentru a se dezvolta? Există inițiative legislative pentru înființarea OMD-urilor (Organizații de Management al Destinației); astăzi când vorbim, chiar această inițiativă – Ordonanța de Guvern nr. 15/2017, cea care reglementează înființarea OMD-urilor, se află în Camera Deputaților, decizională în acest sens, deci foarte curând vom avea reglementată și legislativ înființarea lor. Evident, pe lângă legislație, îi ajutăm de fiecare dată prin parteneriate încheiate – nu doar pe cei din Corabia – cu ei, în funcție de forma de turism pe care vor să o dezvolte. Găsim, cu alte cuvinte, varii strategii de promovare. Mie îmi place foarte mult Dunărea, o promovez de fiecare dată cu mare drag; încerc de câte ori am ocazia să găsesc relaxare în zona Dunării și îmi încarcă bateriile cu energia pozitivă de acolo”, le-a spus celor prezenți Cristina Tărteață, Secretar de Stat în Ministerul Turismului.
Raluca Fabiola Burducea a fost organizatorul conferinței “Dunărea în anul centenar” și crede în promovarea orașului Corabia ca zona turistică în mediul online. Internetul este un instrument important pentru turiştii români – 38% dintre ei îl consideră crucial pentru planificarea vacanţelor şi 42% îl folosesc şi pe parcursul călătoriei sau vacanţei. Totodată, internetul este de neînlocuit atunci când vine vorba despre căutarea de informaţii detaliate referitoare la destinaţia de vacanţă, preţurile medii, restaurantele recomandate, atracţiile turistice, s.a.m.d.
“Am vrut să transmitem celor de-acasă și turiștilor să vină să viziteze orașul Corabia și județul Olt. Promovarea online este foarte importantă, de aceea am ținut s-aducem la această conferință toți actorii principali din piața turismului – asociații de turism și asociații de presă de turism, bloggeri, vloggeri. Având suportul autorităților locale, Primăria Corabia și Consiliul Județean Olt, am putut să-i punem pe acești oameni față în față să găsească o strategie mult mai bună de promovare. Totodată le și mulțumim pentru suportul acordat”, a spus Raluca Fabiola Burducea.
De departe însă, cea mai importantă atracţie o va constitui turismul dunărean. Partide de vânătoare în insulele Băloiu şi Păpădia, pescuit sportiv, parc de agrement unde pot fi admirate egrete, pescăruşi, cormoranul mic, pelicani, lebede şi berze – toate se leagă de Dunăre. Când localnicii vor avea și portul comercial în administrarea lor, dar și un şenal navigabil bun pentru pasagerele mari, lucrurile deja se vor fi rezolvat cu totul, pentru Corabia.
Be the first to comment