Târgul de Fete de pe Muntele Găina, este o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani. Potrivit tradiției locului, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei, are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.
Mii de oameni sunt așteptați la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre cele mai mari sărbători populară în aer liber din România, care se ține în perioada 21-23 iulie. Târgul, devenit deja o tradiție, are loc pe un platou montan la o altitudine de 1.467 de metri, sărbătoarea fiind menționată pentru prima dată într-un document din 1816. Legenda spune însă că pe Muntelui Găina locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.
PROGRAM
Sâmbătă, 21 iulie
Centrul Comunei Avram Iancu, zona terenului de fotbal
- ora 13.00 – Ateliere şi demonstraţii meşteşugăreşti
- ora 14.00 – Expoziţia de fotografie etnografică semnată de Vasile Sârb
- ora 15.00 – Activităţi educative şi de divertisment pentru copii cu Valiza Fermecată
- ora 15.30 – 19.30 Spectacol Folcloric
- ora 19.30 – Foc de artificii şi urcarea pe Muntele Găina
- ora 21.00 – Concert extraordinar de muzică folk şi country rock – pe muntele Găina
- ora 24.00 – Foc de artificii şi foc de tabără
- ora 24.00 – 4.00 – Discotecă în aer liber
Duminică, 22 iulie
Muntele Găina
- ora 10.00 – Arborarea drapelului național al României pe Muntele Găina
- Ceremonial de depunere de coroane în memoria lui AVRAM IANCU eroul al naţiunii române alături de Tulnicăresele din Avram Iancu şi Fanfara „Augustin Bena” a judeţului Alba
- ora 10.30 – Târgul Naţional al Meşterilor Populari
- ora 11.00 – Spectacol extraodinar de folclor
Pe vremuri, fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, dar acum, târgul este un bun prilej pentru moți și turiști de a petrece. Târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei.
Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese. Momentul-cheie era reprezentat de târguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea.
Be the first to comment