Puțini știu că Acvariul din Constanța este la fel de bătrân precum e Cazinoul – clădirea emblematică a orașului de la malul marii. Deosebirea ar fi că Acvariul a avut o soarta mai bună decât bătrâna ruină ce zace-n nepăsare, în prezent. Deși la origini rolurile și importanța celor două au fost inversate, în timp lucrurile s-au schimbat la 180 de grade.
Cazinoul a fost gata în 1910 iar constructorii de-atunci știau că pe interior clădirea nu permite amplasarea multor spații cu rol utilitar. Era nevoie și de depozite, și de bucătării și multe alte lucruri așa că au decis să construiască o “anexă” peste drum de Cazino. Așa a apărut clădirea Acvariului din ziua de azi: la origine a fost bucătărie pentru restaurantul mărețului Cazino și depozitarul colecției de vinuri al acestuia. Apoi, în 1955 autoritățile comuniste au hotărât să-l facă Acvariu.
“S-a pretat, aproape fiind de mare, s-a pretat și ca locație dar și ca organizare a clădirii și a ieșit un Acvariu destul de frumos. E-adevărat, din concepția anilor respectivi mai sunt și acum elemente care ar putea fi înlocuite cu ceva mai modern. Totuși, este frumos este interesant, are foarte multe bazine și este din acest punct de vedere, un acvariu atractiv. Chiar străinii care-au venit din țări cu acvarii mai interesante și mai mari au fost impresionați de cât de cochet este Acvariul Constanței” spune Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
Acvariul gândit de comuniști a fost proiectat ca să întrețină și să expună specii de viețuitoare ce trăiesc în Marea Neagră. Voiau să arate publicului peșții în lumea lor, nu doar în undițele pescarilor care împânzeau (și atunci) digurile.
Inițial, Acvariul din Constanța a avut 46 de bazine însă în timp, prin investiții succesive, s-a ajuns la actuală configurație: un bazin central de 30 de metri cubi și alte 56 de bazine secundare. Marea Neagră este o mare rece comparativ cu alte mari de pe glob iar peșții care trăiesc în ea sunt considerați “criofili” – iubitori de ape reci. De-aici se trag și multe din problemele cu care s-a confruntat de-a lungul timpului și încă se mai confruntă și acum Acvariul constănțean.
De pildă, răcirea apei din bazine: e foarte greu să ții apa la temperaturi joase, într-o clădire. E din ce în ce mai greu pe măsură ce anotimpurile sunt tot mai calde iar verile devin (deja) toride, și în concescință speciile native în ultimii ani au fost tot mai greu de păstrat în bazinele de la Acvariu. Unele exemplare au fost aduse din Marea Neagră și au supraviețuit doar două luni. Cele mai afectate – pisicile de mare.
“Dacă vrei să răcești o apă într-un acvariu atât de cald ai condens pe geamuri. Dacă vrei să primești mulți vizitatori ai umiditate care aduce condens pe geamuri. Lucrurile astea au făcut ca să ne orientăm mai mult către peștii tropicali, mai ușor de întreținut: este mai ieftin să încălzești decât să răcești o apă și e mai ușor din punct de vedere tehnic să usuci o clădire decât să o ții într-o umezeală mai ales veche fiind și afectată de vârstă” explică directorul Adrian Bîlbă.
În consecință, specialiștii Complexului Muzeal de Științe ale Naturii au decis că trebuie să treacă la un acvariu mai uscat care să aibă mai multe specii de pești tropicali de apă caldă, pentru că apa caldă menține clădirea într-o stare mult mai bună, din punct de vedere fizic. Până în anul 2015, bazinul principal a găzduit exemplare de pești din Marea Neagră, în principal sturioni. Apoi, din cauză că exemplarele colecției erau îmbătrânite iar cerințele tehnice pentru păstrarea unei temperaturi scăzute a apei făceau tot mai dificilă exploatarea optimă, bazinul central a fost relocat speciilor tropicale: Arowana, Piranha, peştele cuţit și altele la fel de interesante.
A fost cea mai bună soluție pentru moment, până când Acvariul constănțean se va muta într-o clădire nouă, făcută “de la zero”. Este nevoie de așa ceva și nu e imposibil: cu fonduri europene ori cu bani proprii, trebuie construit până la urmă un nou Acvariu mai mare și mai încăpător, care să primească mai mulți vizitatori simultan.
“Un acvariu are nevoie de un număr (mai) mare de vizitatori iar normele ISU nu permit mai mult de 60 de persoane simultan în clădirea Acvariului Constanța. E puțin 60 de oameni în 45 de minute, cât durează o “repriză” de vizită, în condițiile în care de multe ori faleza Cazinoului este foarte aglomerată (mai ales în zile de sărbătoare). Se face coadă, dar oamenii trebuie să-nțeleagă că normele ISU ne impun aceste limite maxime de vizitatori, iar aceștia stau cât doresc înăuntru” explică Adrian Bîlbă.
De-a lungul timpului, Acvariul din Constanța a adunat peste 100 de specii de pești și viețuitoare marine din zone geografice diverse de pe glob. Acum Acvariul este structurat în trei secții: Marină, Dulcicolă și Pești Exotici. Interesanți în cadrul Secției Marine, sunt sturionii – adevărate relicve vii, valoroși pentru carnea și icrele lor. Secția Dulcicolă prezintă specii de apă dulce din lacurile litoralului românesc iar secția de Pești Exotici este o încântare pentru vizitatori.
Anul acesta este important pentru Acvariu: pe 31 octombrie, de Ziua Marii Negre va aniversa 60 de ani de existența. Este o cifră rotundă care se-adaugă la sărbătoarea Centenarului și la revenirea Dobrogei la țara mamă. Noi constănțenii mai avem încă ceva de serbat: transformarea unui restaurant într-un acvariu emblematic – singurul al Constanței, cel mai mare din România.
“Este un acvariu care a avut multe de spus în acești 60 de ani, a contribuit la educația copiilor și care probabil va reveni Cazinoului dacă se va găsi o soluție funcțională pentru restaurarea Cazinoului. Iar noi, poate ne vom muta într-un spațiu mai generos unde s-aducem și rechini, și pești-lună, și pești mai mari și interesanți” conchide Adrian Bîlbă.
Așa cum este în prezent, Acvariu atrage sute de vizitatori zilnic. Privit prin ochii de copil, el reprezintă o fascinantă incursiune în lumea din adâncuri.
Be the first to comment