Suntem aproape de aniversarea a zece ani de când ne-am împrietenit cu locuitorii din Onești. De nouă ani, mai exact, Caravana filmului românesc nu uită de prima sa dragoste și revine în orașul de la confluența celor patru râuri. Acolo unde publicul, atât cei mari, cât și cei mici, se vor întâlni cu Capodopere ale cinematografiei naționale, așa cum s-au obișnuit de câte ori apare Caravana filmului românesc.
Deschidem în forță evenimentul, în Parcul Municipal, lângă Roată, duminică, 30 iulie, fix la ora 20.30, cu forța spiritului marelui actor Dorel Vișan, prin recitalul înțeleptului mânuitor de cuvinte poetice și de povestiri. Urmează filmul în care actorul clujean construiește un suculent rol principal: în Senatorul melcilor veți recunoaște tipologii ale politicienilor ariviști ai zilelor noastre. Între care și senatorul Vârtosu, pentru care Dorel Vișan a câștigat premiul de interpretare al Uniunii Cineaștilor, în 1995. Așa cum filmul scris și regizat de Mircea Daneliuc a primit și o nominalizare la Palme d’Or, la Cannes, în același an.
Luni, pe 31 iulie, de la ora 21.00 intrăm în universul fantastic al marelui cineast Ion Popescu Gopo, de la nașterea căruia se împlinesc 100 de ani. El l-a distribuit pe tânărul și cuceritorul Florin Piersic, în rolul principal al fiului de împărat, din De-aș fi Harap Alb. În această adaptare cvasiparodică a poveștii lui Ion Creangă, flăcăul cel mic, de la care nu existau mari așteptări, reușește să-l învingă pe Spânul cel rău și să recucerească împărăția.
A doua zi, marți, pe 1 august, tot de la ora 21.00, descoperim o altă față a regizorului și animatorului Ion Popescu Gopo, în filmul său Maria Mirabelă, din 1981. Aici el îngemănează măiestria desenului animat, cu efecte speciale și cu interpretarea celor două copile: Gilda Manolescu (Maria) și Medeea Marinescu (Mirabela). Personajele animate ale acestei povești prind viață prin vocile unor mari actori români: Anda Călugăreanu (Oachi), Alexandrina Halic (Omide), Mihai Constantinescu (Scăpărici), Dem Rădulescu (Regele Omizilor).
Cine își închipuia că problema dreptului intelectual și afacerea cu doctorate plagiate e ceva nou, se înșela. Căci iată că, încă din 1982, campionul necontestat al comediei cinematografice românești, Geo Saizescu, realiza filmul Șantaj. Și despre cine e vorba în această ecranizare a cărții Omul de la capătul firului, scrisă de meștera romanului polițist, Rodica Ojog-Brașoveanu? Tocmai despre o bandă de falsificatori de diplome universitare, urmărită, desigur, de miliție. Și cum se termină această pândă oficială? Binele învinge, desigur!
Joi, 3 august, de la 9 seara intră în scenă Sergiu Nicolaescu, așa cum îl știm: în plină acțiune, fără ezitări, mereu la țintă. În Ringul, el și versiunea lui tânără (Constantin Brânzea) își pun și mănușile de box, în povestea scrisă de Ioan Grigorescu, despre răzbunarea unui român, pe un fost ofițer nazist, care l-a folosit drept sac de box, pe când românul era deținut într-un lagăr de concentrare din al doilea război mondial. Și care l-a amăgit cu evadarea. Lupta mușchilor, înfruntarea creierelor, tortura amintirilor, reproșuri târzii. Și multă adrenalină. În ring!
Vineri, 4 august, ora 20.00, sub genericul „Seară Cenaclul Flacăra 50”, Andrei Păunescu semnează introducerea muzicală la filmul despre tatăl său și opera sa de culturalizare în masă, un adevărat fenomen social, reflectat de regizorul Cornel Diaconu în pelicula Cenaclul Flacăra – Te salut, generație-n blugi, documentar interzis la jumătatea anilor ’80. Anul 2023 marchează 50 de ani de la apariția Cenaclului Flacăra și 80 de ani de la nașterea poetului Adrian Păunescu. Recitalul folk de la Onești va fi susținut de Andrei Păunescu și Vanghele Gogu.
Caravana filmului românesc 2023, la Onești, se încheie sâmbătă, 5 august, ora 21.00, cu proiecția filmului Nunți, botezuri, înmormântări, comedia semnată de regizorul Alexandru Lustig, scrisă de tatăl său, dramaturgul și scenaristul Adrian Lustig. Cu această peliculă, regizorul și-a făcut debutul în film, în anul 2022. Ce i se întâmplă unui român care spera că a făcut investiția vieții, într-un teren ce se dovedește o piatră de gâtul său, căci are ca vecin un club ce organizează nunți, botezuri, evenimente? Iar războiul dintre vecini atinge cote nebănuite. Și ce mai contează o moarte, într-un asemenea teribil război „casnic”?
Be the first to comment