Delta Dunării își caută modelul de dezvoltare și investighează toate opțiunile posibile prin care poate să fac acest lucru. Nu e ușor deloc pentru oamenii care fac turism acolo, localnici și investitori deopotrivă, pentru că vorbim de o zona specială a României, o rezervație naturală cu particularități foarte puternice care-i dau și frumusețea dar și frânele de rigoare în avântul industriei turismului. Cu alte cuvinte, problema pe care și-o pune Delta este “până unde poți să crești afluxul de turiști fără ca să afectezi ecosistemul natural?”
Dezvoltarea “cu orice preț” ar fi cea mai rea dintre soluții, care ar afecta mediul natural plus viețuitoarele de acolo. Se știe de exemplu, că mulți turiști ar vrea ambarcațiuni de viteză, însă zgomotul motoarelor rapide și puternice sperie și peștii și păsările, iar acestea din urmă dacă-și părăsesc cuiburile și zonele de habitat, e dezastru: echilibrul natural e distrus, iar efectele (negative) apar ca o reacție în lanț.
Desigur, e un mod simplist de a vedea lucrurile, însă am ales acest exemplu doar ca să arătăm că “mai mult” nu înseamnă neapărat și “mai bine”. Mai mulți turiști și atât nu e o opțiune pe care localnicii să o ia în considerare. Așa a apărut Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, structură care se axează pe promovarea turismului din această zonă, dar care și investighează toate posibilitățile și modurile de dezvoltare echilibrată a Deltei dar și a Dobrogei de Nord.
Cătălin Ţibuleac este Președintele acestei Asociații, și l-am întâlnit recent pe teren, undeva lângă Uzlina. De la el am aflat că una dintre piedicile care stau în calea dezvoltării turismului în Delta, o reprezintă lipsa forței de muncă, și nu oricare: cea calificată.
“Când discutăm de ceea ce poate fi făcut, fără doar și poate că soluția ar fi de susținere și dezvoltare a dialogului în cadrul parteneriatului public-privat. Asociația de Management promovează acest parteneriat public-privat pentru că operatorii din turism, zona privată, alături de administrația locală și zona guvernamentală, pot susține și pot rezolva, măcar în parte, această problema a resursei umane și profesionalizarea ei” a declarat pentru GoNEXT Cătălin Ţibuleac.
Nu ar trebui să ne mire, pentru că asta e o problema generalizată la nivelul întregii țări. Lipsa forței de muncă în turism a devenit cronică, de-a lungul anilor. Toată industria românească a turismului trece printr-o lipsă acută de forță de muncă, hotelurile funcționând doar cu 60% din necesarul de personal, pe fondul unei legislații a muncii învechite și sindicalizate.
Specialiștii din turism au atras de nenumărate ori atenția că industria ospitalității din România s-a adâncit într-o gravă criză de resurse umane, hotelierii reușind să găsească cu greu personal apt sau dornic să lucreze în domeniul turismului, și cu atât mai puțin calificat. Cifrele seci arată că mai puțin de jumătate dintre angajați sunt cu adevărat calificați, restul putând fi considerați simpli posesori de diplome. Iar Delta Dunării e și ea parte din această problema.
“La ultima discuție cu ministrul turismului am punctat o posibilă soluție în această direcție, în a accesa resursa umană transfrontalieră. Iar aicea având în vedere că Municipiul Tulcea este înfrățit cu orașul Ismail din Ucraina, credem că putem organiza, alături de zona guvernamentală târguri de joburi, de forță de muncă în turism, în partea ucraineană și nu numai: vorbim și de Republica Moldova, chiar” spune Cătălin Ţibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.
Nevalorificarea potențialului local, lipsa forței de muncă și a investițiilor sunt principalele probleme care fac ca industria turistică în Delta Dunării să aibe un ritm de creștere destul de lent. Mai multă forță de muncă înalt calificată ar însemna mai multe unități turistice, care s-a traduce prin mai mulți clienți atrași în zona.
Dunărea – “autostrada” care ne poate aduce mai mulți turiști
“Acesta este circuitul, dar mai mulți turiști… Aici ar trebui să fim conștienți că totuși, Delta este o zona, nu exclusivistă dar oricum, o destinație turistică din punct de vedere al costurilor mult mai ridicată decât alte destinații turistice. Până la urmă să nu uităm că discutăm de o rezervație naturală, iar turistul care vizitează Delta Dunării trebuie să aibe un anumit comportament, un anumit mod de a privi natura, lucruri care nu se întâlnesc în alte destinații turistice”, a explicat Cătălin Ţibuleac pentru jurnaliștii GoNEXT.
Delta Dunării este un obiectiv turistic natural unic cu care România iese în evidenţă în spaţiul Uniunii Europene. Din păcate sunt doar câteva hoteluri de calitate, mai multe pensiuni şi hoteluri plutitoare, care însumează cam 6 mii de locuri de cazare. Este clar pentru toată lumea că zona poate suporta o capacitate de cazare mult mai mare, iar Asociația de Management al Destinației condusă de Cătălin Ţibuleac, în zona asta se concentrează. Până la urmă Dunărea e o “autostradă” care nu va avea niciodată gropi și nu va trebui amenajată. Trebuie doar să profităm de ea, iar parteneriatul public-privat este cheia turismului în Deltă.
În buna tradiție a interviurilor GoNEXT, l-am întrebat pe Cătălin Ţibuleac ce preferințe are când vine vorba de propria-i vacanță.
“Zona din Delta pe care eu o iubesc – să nu considerăm că favorizez o zonă sau alta – e zona Crișan-Caraorman-Mila 23 și sincer, și Uzlina, care este superbă! Dar aș vrea să fac o recomandare turiștilor: întotdeauna când vizează petrecerea concediului în Delta Dunării și Dobrogea de Nord, să nu uite că județul Tulcea are și zona “continentală”. Rezervația Munții Măcinului – o zona superbă de a petrece o vacanță, la fel cum e triunghiul mănăstirilor: Cocoș, Celic Dere și Saon, unele din cele mai vechi atestate în zona Dobrogea, pot reprezenta o zona fantastică pentru concediu” a declarat pentru GoNEXT, Cătălin Ţibuleac, președintele Asociației de Management al destinației turistice Delta Dunării.
Delta Dunării este mare și complexă. Abia după ce te plimbi cu barca pe canale și pe lacuri și asculți freamătul stufului îți dai seama câtă bogăție zace acolo, așteptând să fie pusă în valoare. Raiul păsărilor și al peștilor este un loc pe care trebuie să-l păstrăm și pentru generațiile următoare măcar așa cum este el acum, iar ciclul turism – turiști – promovare este unul care trebuie pus, în sfârșit, în mișcare.
1 Trackback / Pingback