FOTO VIDEO Dejul turistic: Parcul balnear Toroc și una dintre cele mai frumoase sinagogi din Transilvania

Parcul balnear Toroc din Dej. FOTO Adrian Boioglu

Conducătorii orașelor mai mari sau mici încep să încurajeze dezvoltarea de mici zone balneo pe lângă aglomerările urbane, simțind că dezvoltarea lor atrage după sine și încasări crescute pentru oraș și ceva publicitate la scară mai largă pentru zona înconjurătoare. Un exemplu la îndemână este orașul Dej și parcul (său) balnear, Toroc.

Toroc e situat la 3 kilometri de centrul Dejului şi la 60 kilometri de Cluj Napoca. Parcul Balnear are o istorie veche, pentru că aici s-a exploatat sarea pe vremea romanilor. În urma acestor activităţi s-au format mai multe lacuri și bălți, cel mai mare lac fiind la Toroc. Apoi s-au găsit izvoare de apă sărate iar pe baza lor s-a dezvoltat partea de balneo. Însă primarul din Dej nu a vrut doar câteva ștranduri termale cu apă sărată, ci și-a dorit o adevărată mini-stațiune balenoclimaterică pentru localnicii din Dej. A împrumutat bani europeni și s-a pus pe treabă.

“În urmă cu zece ani am finalizat investiția la zona de agreement Toroc, o investiție pe fonduri europene – 2 milioane de euro; în urmă cu un an de zile am dezvoltat această investiție pe fondurile noastre proprii cu încă 1 milion de euro. Mă bucur că în acești ani au fost peste o sută de mii de vizitatori în fiecare an, sunt tratamente terapeutice cu apă sărată în special, pe linie reumatologică și cardiologică și doresc cu adevărat ca Dejul să fie transformat dintr-un oraș poluant într-o zonă turistică” a declarat pentru GO NEXT primarul Dejului, Costan Morar.

Deși amenajat pe baza unor lacuri de sare, parcul Balnear Toroc din Dej oferă și relaxare celor care caută doar odihna și agrementul, nu se adresează doar celor cu tratament. Pentru cei care doresc să petreacă mai multe zile în parc există acum şi spaţii de cazare – camere cu paturi duble sau triple. Prețul pentru o zi de cazare este de 80 de lei per cameră iar biletul de intrare la balneo este de 10 lei. Cine se cazează are în preț toate costurile incluse. Camerele au în dotare baie proprie, sistem de climatizare și încălzire individual, internet și  cablu TV. În felul acesta, parcul balnear Toroc a fost desemnat Stațiune Turistică de Interes Local. Este una dintre cele mai noi stațiuni balneare din Transilvania: și-a redeschis porțile în 2017 după o nouă serie de modernizări, care atrage numeroși turiști.

“Am încercat să facem un cadru în așa fel încât oamenii să se simtă bine aici, chiar ca pe o plajă de la mare, cu nisip, cu apă atât dulce cât și sărată (mai ales pentru tratament)” spune primarul Costan.

Însă primăria nu se oprește aici, pentru că vrea mult mai mult. Urmează un împrumut european nerambursabil, mai generos, pentru amenajări mult mai mari: 8 milioane de euro.

“Proiectul ăsta de 8 milioane de euro pe fonduri europene înseamnă extinderea bazei de tratamente cu proceduri balneo cu apă sărată, cu parafină și cu ultrasunete, conform discuțiilor pe care le-am avut cu medicii de la Spitalul Municipal Dej. O să avem și tratamente similare cu cele dintr-o mină subterană de sare. O să facem grote, efectiv, de sare: 6 camere de sare cu mărimea de 4 metri pe 4 metri care să aibă deschidere spre o piscină cu apă sărată ca să fie atractive cu adevărat; deci, ceva suplimentar față de ce avem acuma. Grotele astea vor fi la suprafață, în incinta parcului” , explică primarul Costan Morar.

Jurnaliștii Gonext l-au întrebat pe primarul Dejului dacă el personal merge la tratament în stațiuni balneoclimaterice și dacă a folosit vreodată parcul Toroc ca să se trateze.

 “Eu personal merg în fiecare an la tratament în zona Toroc – mă simt bine acasă aici între dejeni și mă simt foarte bine în urma acestui tratamet. De fapt, este și zonă recreativă și de tratament: se combină destinderea cu tratamentul. Parcul Balnear Toroc aparține Primăriei, pentru că întotdeauna sesizările cetățenilor sau ale vizitatorilor au venit spre primar și eu am încercat întotdeauna să răspund cerințelor dânșilor. În primul și în primul rând prețul de intrare este aproape social, 15 lei pentru adulți și la copiii sub zece ani e gratuit, și mai avem și o reducere pentru dejeni după amiază de la ora 16, este numai zece lei. Deci, iată, un preț foarte accesibil”, spune primarul Dejului.

Dejul este un oraș mic dar care arată că are curaj și îndrăzneală pentru proiecte mari pe bani frumoși. Puține orașe se mândresc în România cu dosare bine făcute și acceptate la Bruxelles pentru împrumuturi financiare. Pentru asta îți trebuie specialiști, oameni pricepuți să întocmească corect documentația, consultanți de valoare și – mai presus de toate – spirit de întreprinzător. “Trebuie să fii puțin evreu, în lumea banilor” spune o vorbă veche. Chiar dacă Dejul și-a pierdut de-a lungul timpului evreii valoroși care au propulsat orașul în lumea bună, spiritul întreprinzător al acestora a rămas în localitate.

“Într-un recensământ din 1938, în Dej trăiau aproximativ patru mii de evrei – cam o cincime din populația totală a orașului. Din Holocaust s-au mai întors doar trei sute; după aia, populația din nou s-a mărit și din nou s-a micșorat din cauza condițiilor din comunism.  Acum suntem numa’ 7 oameni …” spune cu amarciune Mișu Rosenberg, președintele Comunității Evreilor din Dej, cel care ne însoțește în sinagoga din oraș.

Primul evreu care a locuit în Dej e atestat de documentele istorice la sfârșitului veacului al XVIII-lea. Îl chema Sido Lazăr (Lazăr Evreul) și avea o prăvălie sub primăria veche. Sinagoga a fost construită din banii personali ai enoriașilor, 18 la număr și a fost inaugurată în anul 1909 de sărbătoarea Pesach. Este una din cele mai frumoase sinagogi din Transilvania: 900 de oameni încap înăuntru. Mișu Rosenberg ne poartă într-un tur al lăcășului de cult.

“Jos în sinagogă stăteau bărbații iar sus femeile, stăteau separat. Puteți vedea scrise cele zece porunci pe cele două coloane, cu auriu pe negru. După cortina asta cu lei, fiind un simbol al Isrelului …” ne explică Rosenberg “Iar aici este un dulap unde se ține Torah, adică scrierile noastre sfinte, pe un sul, și când se făceau rugăciuni, când se făceau ceremonii în sinagogă se scotea de-acolo și se citea din Torah aicea pe scena asta”.

Ca orice clădire veche, și sinagoga din Dej s-a mai stricat pe ici pe colo. Timpul și-a pus amprenta pe clădire, iar cum construcția venerabilă are nevoie de câteva lucrări de reparații, pentru care fi necesari cam un milion de euro. Banii nu există, însă preşedintele comunităţii evreilor din Dej susţine că mai mulţi membri ai celebrei familii de rabini Paneth, răspândiţi în întreaga lume, s-au arătat interesaţi să ajute comunitatea cu banii necesari pentru lucrările de renovare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*