VIDEO Sezon fabulos pentru Delta Dunării și soluțiile ideale pentru prelungirea lui. Cum a crescut numărul de turiști în Dobrogea de Nord și ce poți să faci acolo iarna sau primăvara

Peisaj din Delta Dunării. FOTO Adrian BOIOGLU

Delta Dunării îşi reintră în drepturi. Locul unde timpul parcă a stat pe loc, iar întinderea de ape este de o frumusețe rară, atrage tot mai mulți turişti având trendul pe creştere sigură și sănătoasă. Localnicii, dar și afaceriștii în industria ospitalității înțeleg că exploatarea viabilă a resurselor locale este cheia succesului spre dezvoltare sustenabilă, iar noile mentalități deja dau roade.

Nu se mai vânează în Deltă, animalele nu mai sunt în pericol de dispariție, nu se mai pescuiește haotic, iar concursurile de pescuit care atrag tot mai mulți oameni merg pe principiul catch-and-release, adică prada este redată naturii imediat ce a fost măsurată și cântărită. Lucrurile bune aduc și renume locului, iar cifrele nu mint. Anul acesta, numărul turiştilor care au vizitat judeţul Tulcea a crescut nesperat.

Jurnaliștii GoNEXT au stat de vorbă cu Ivan Patzaichin, ambasador onorific al Deltei Dunării. Fostul mare sportiv are multe idei despre cum să prelungești sezonul de turism în Deltă după ce s-au dus zilele calde, iar cea mai năstrușnică a fost să organizeze concursuri de pescuit doar pentru femei.

“Mă gândeam la o competiție doar pentru femei la pescuit, mă gândeam la o “bibăneală”. Sunt multe doamne și domnișoare care știu să dea cu bățul în baltă, și am putea să le atragem în Delta Dunării, cum-necum” spune fostul mare canotor.

Discuția cu Ivan Patzaichin a venit după Cupa Presei la Pescuit, organizată de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, în contextul în care autoritățile locale din Tulcea caută idei și soluții ca să prelungească sezoul turistic în Deltă. Iar concursurile organizate pentru împătimiții undiței și ai lansetei au devenit o temă recurentă în toate discuțiile de acest gen.

“Neapărat în Delta Dunării trebuie să ai microbul peștelui, să fii pescar. Dacă nu-l ai, e mai greu să fii extaziat de ceea ce vezi. Dar iarna, din câte știu și am discutat și eu cu mai multă lume, un Revelion la Sulina sau la malul Deltei – dacă vorbim de Egreta Resort sau dacă vorbim de Cormoran Resort, sunt destinații care îl vor face pe turist să se simtă bine. Dacă știi să îmbini cu plăcere pescuitul, și îți place să mănânci pește și să ai norocul și de o iarnă așa cum trebuie și vegetația să fie cuprinsă de feeria albă, cred că ar fi o destinație pe care nu ar uita-o un turist care ar veni aici”, este de părere Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Autoritățile tulcene caută soluții de dezvoltare într-un an în care turismul în Deltă a apăsat pedala accelerației la maximum. Cifrele oficiale date publicității de către Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării arată o creștere de 51% a turiștilor români în primele 8 luni ale anului și de 21% a turiștilor străini, în același interval. Însumate, cele două repere arată o dezvoltare fără precedent în acest colț de țară, fapt care ar trebui să-i facă pe “locali” să desfacă șampania cea mai bună ca să sărbătorească. În loc de asta, oamenii caută strategii de dezvoltare pe mai departe și de creștere a numărului de turiști și în capetele de sezon estival.

“În primul rând, concursurile de pescuit: sfârșitul lui octombrie și luna noiembrie reprezintă o perioadă foarte bună pentru pescuitul la răpitor, la știucă în principal. Concursurile acestea aduc turiști și prelungesc implicit sezonul turistic prin prezența celor care doresc să acceseze un astfel de tip de turism. Adăugăm pe cei care doresc birdwatching (observarea păsărilor – n.n.), vizitarea naturii într-o perioadă în care Delta arată fantastic pe timp de iarnă când nu mai există vegetația și poți să vezi “în adâncime”. Apoi, o parte dintre operatorii de turism, cei care au și încălzire în unitățile lor de cazare pe timp de iarnă au pachete integrate pentru petrecerea Anului Nou și a Crăciunului – pe nou și pe rit vechi (avem minorități ruso-lipovenesti și ucrainiene care sărbătoresc pe rit vechi). Localitățile Sf. Gheorghe, Mila23, Jurilovca și Luncavița au astfel de oferte și propun pe piață pachete integrate pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă” explică pentru GoNEXT Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

“Eu cred că, lăsând la o parte alte lucruri care au contribuit la această creștere, cred că cel mai important rol l-a jucat creșterea calității serviciilor. Este o părere a mea: chiar și localnicii au înțeles că serviciile de calitate atrag și mulțumesc turiștii. De asemenea a fost și o agresivitate mai mare în ceea ce privește promovarea și cred că Asociația de Management a Destinației va aduce un spor și, cunoscându-l pe domnul Țibuleac, credeți-mă că lucrurile vor merge exemplar. Este părerea mea personală” precizează Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Cifrele clare oficiale pentru întreg anul 2018 nu au apărut încă, dar operatorii din turism spun că locurile de cazare din Delta Dunării au fost ocupate la capacitate maximă în lunile iulie şi august. În comparaţie cu litoralul, în Deltă şi lunile septembrie şi octombrie sunt propice pentru concedii. Analiștii din piața serviciilor din turism spun că această creştere are mai multe cauze: apariţia tichetelor de vacanţă care i-a făcut pe români să redescopere România, promovarea continuă a Deltei şi îmbunătăţirea serviciilor turistice de aici.

“Voucherele de vacanță au constituit un punct important în ceea ce înseamnă creșterea numărului de turiști în Delta Dunării, dar și toate celelalte măsuri întreprinse au contribuit la asta. De exemplu, scăderea suprafeței necesare pentru autorizarea unei pensiuni a scos la lumină multe micro-pensiuni care nu se puteau autoriza, dar care oricum făceau turism. Ori, în momentul în care au ieșit la iveală și s-au autorizat, evident și numărul de turiști a avut consistență, în statistici” spune Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

Autoritățile locale mizează pe noi atuuri pentru continuarea dezvoltării. Județul Tulcea are foarte multe avantaje și un potențial imens de dezvoltare, ca destinație turistică. Consiliul Județean a demarat proiecte de investiții strategice care să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung, venind astfel în sprijinul afaceriștilor locali.

“Aici lucrurile vor fi într-o creștere continuă ținând cont de infrastructura pe care vrem s-o realizăm, de faptul că se mărește și se ușurează conectivitatea și dacă enumăr: aeroportul, schimbarea flotei de transport persoane și mărfuri în Delta Dunării, dacă discutăm de podul de peste Dunare – toate reprezintă conectivitate și acces mult mai facil pentru tot ceea ce înseamnă turism în Delta Dunării. Sunt multe alte componente de investiții pe care le vom face în următorii ani, de la mini-porturi la porturile de acostare a navelor de transport persoane – sunt multe alte investiții, care toate concură la o dezvoltare durabilă, sănătoasă a turismului în Delta Dunării” explică Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Să nu uităm că pe timpul iernii, în Deltă nu este atât de frig ca la munte și nici atât de aglomerat ca-n stațiunile de schi, ticsite de turiști. În plus, un sejur în Deltă este mai ieftin de Revelion decât în miezul verii, în timp ce sărbătorile de iarnă în staţiunile de la munte sunt cele mai scumpe din an.

“Foarte importante sunt tradițiile locale, legate de sărbătorile de iarnă. Ar fi o idee să-i implicăm pe turiști în pregătirea anumitor preparate culinare. La cahuli, în seara de dinaintea Crăciunului este o tradiție foarte interesantă – pe masă se pun numai mâncăruri de post, se face un compot tradițional ucrainian (se numește osvar) din fructe uscate și fierte cu zahăr, se fierbe și grâu cu zahăr, miere și nucă ; mai este o tradiție – copiii merg la rude și cer iertarea greșelilor de peste an și duc un colac ca și ofrandă. Gazda îi primește, îi așează la masă, există și-o poveste care se spune când îi primește la masă…” povestește ghidul de turism, Eduard Acsente.

Soluții sunt, important este să-i întrebi pe cât mai mulți din “actorii” care joacă pe piață de turism a Deltei ce idei au și cum le-ar vrea puse în practică. În perioada rece, unii proprietari de unități hoteliere au dezvoltat turismul de business, coporatist. Mai exat teambuildingurile. Dan Ghinescu, director la Complexul Egreta Hidroturism spune că are ce le arăta clienților săi și în perioada rece a iernii.

“În această perioadă, avem toate locurile ocupate. Noi funcționăm non-stop, nu închidem  nici măcar în decembrie și ianuarie și e clar că-n perioadele de primăvară și toamnă târzie avem un alt specific al oaspeților, nu ca vara când sunt familii cu copii în concedii. Turiștii din această perioadă sunt din două categorii: pescari sportivi și teambuildinguri. Am avut în ultimul weekend clienți din Ploiești. Și ieri am făcut o excursie pe lacurile din vecinătate cu catamaranul cu oaspeții noștri care s-au bucurat de peisaj; sunt și păsări și chiar dacă nuferii s-au închis, au ce vedea” spune Dan Ghinescu, director la Complexul Egreta Hidroturism.

Modernizarea aeroportului din Tulcea a fost o prioritate pentru Consiliul Județean. Administrația tulceană a investit aproape 20 de milioane de lei în aeroportul care se dorește o poartă de intrare în România pentru turiştii dornici să ajungă în Delta Dunării. La cum arată acum “gara aeriană” a Tulcei, ar putea ateriza lejer 1 milion de pasageri pe an, susţin cei responsabili. Apoi urmează podul: pe 2 martie anul viitor începe construcția singurului pod suspendat peste Dunăre. Din cei 23 de kilometri ai acestui proiect, 17 km sunt pe limita judeţului Tulcea. Podul suspendat reprezintă 70% din valoarea întregii lucrări si este considerat al patrulea din Europa ca deschidere centrală (1.120 m), la care se adaugă două deschideri laterale. Podul suspendat va avea şi două viaducte de acces de o parte şi de alta şi este de o importanță strategică, făcând legătura între oraşul Brăila şi oraşul Tulcea.

Aeroportul, podul suspendat peste Dunăre și construcția câtorva mini-porturi în inima Deltei sunt menite să crească constant numărul de sosiri turistice la unitățile de cazare clasificate la Ministerul Turismului.

“Altceva mi se pare important: întrebarea “Până unde poate crește numărul de turiști în Deltă?”. Nimeni nu poate să răspundă, iar noi trebuie să avem grijă ca să păstrăm această minune a naturii, Delta. Dezvoltarea trebuie să fie, evident, în continuare pe segmentul turiștilor educați, care știu de ce vin și ce caută, să fie conștienți că aici se practică un turism lent și nu unul de aventură, un turism setat pe liniște și relaxare” adaugă Cătălin Țibuleac.

Ceea ce încearcă să acrediteze Cătălin Țibuleac este genul de turism “ecologic” care în alte țări se practică de ani buni. S-a calculat, de exemplu, că cei care plătesc excursii în Deltă să observe animalele sălbatice și păsările aduc mai mulți bani ocoalelor silvice decât cei care le vânează pentru trofee. Iar genul acesta de activități eco vor lua avânt, după ce vânătoarea în Deltă a fost interzisă de autorități. Cu alte cuvinte, un mistreț viu este o sursă mai bună de venit.

“Ar fi multe de arătat în Delta Dunării, nu doar vara, ci și spre iarnă să spunem așa. Ar fi turism de fotografie, pentru că tot peisajul se schimbă și totul este diferit, ar fi bird-watching pentru că este migrația de iarnă și avem specii de păsări pe care nu le întâlnim în timpul verii. Vorbim de rațe, gâște, lebede și altele. Iarăși ar mai fi pescuitul – este sezonul de știucă și de crap, dar, în general, de răpitori (știucă, șalău, biban, etc.), deci se poate…” afirmă ghidul de turism, Ionuț Călin.

Sunt și situații în care oaspeții mai puțin norocoși trebuie să se mulțumească doar cu urmele sălbăticiunilor și cu poveștile spuse de ghizi.

“Un turist care vrea să vadă mai multe locuri trebuie să stea mai multe zile. Dacă vii o singură zi, nu vezi practic nimic. Cui spune “Am fost în Deltă și-am dat o tură, așa..” îi răspund “N-ai fost în Deltă!”. Delta trebuie văzută de oameni care o înțeleg, o acceptă, o sprijină și care au grijă de ea. De aceea eu personal nu țin neapărat să vină mai mulți turiști, ci să vină turiști care stau mai multe zile și care vor să vadă cum trăiesc oamenii locului, cum muncesc, cum mănâncă, cum dorm și ce au în împrejurimi. Iar pentru asta trebuie să le oferim ceva ca să stea mai multe zile și mai ales un sezon cât mai lung. Ce a făcut acum Asociația de Management a Destinației cu dumneavoastră (cupa presei la pescuit – n.n.) e un mod de a prelungi sezonul. Eu aș mai face încă alte competiții” spune cu speranța Ivan Patzaichin.

La toate astea se adaugă calitatea serviciilor turistice: ea rămâne o prioritate pentru turismul în Delta Dunării, și impreună cu promovarea continuă a judeţului Tulcea va duce în foarte scurt timp la prosperitatea acestei zone.

La final vă lăsăm cu una dintre legendele Deltei, povestită chiar de ghidul de turism Eduard Acsente, în turul său prin localitatea Sfântul Gheorghe. Este doar una dintre frumoasele povești despre formarea Deltei Dunării.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*