Subotica este considerată comoara Art Nouveau discretă a Serbiei. Cu doar aproximativ 150.000 de locuitori, cochetul oraș sârb se descrie într-o destinație pe care Organizația Națională de Turism a Serbiei (NTOS) o consideră de neratat. Viu colorat, cu străzile și piața centrală pavate cu piatră cubică, orașul păstrează o doză consistentă din suflul aristocratic pe care i l-a oferit-o cândva vecinătatea Imperiului Austro-Ungar.
Restaurante, hoteluri, bănci, clădiri administrative, toate sunt uniformizate sub dominația aceluiași stil arhitectural, personalizat cu amprentă balcanică. Monumente din marmură, statui din bronz, fântâni arteziene, dar și multe locuri cu verdeață contribuie la farmecul individual și la conturarea personalității locului.
Deloc tulburați de fluxul anual de vizitatori, sârbii din Subotica duc o existență de tihnă, astfel că unui turist îi vine foarte ușor să se integreze în peisaj și să savureze, la pas, frumusețea locului. Micul bazar tipic balcanic satisface lejer orice necesitate comercială. De aici pot fi cumpărate, de exemplu, produse alimentare tradiționale ale localnicilor, de la legume și fructe de sezon, până la lactate și dulcețuri atent meșteșugite.
Orașul însă este special grație concentrației foarte mari de clădiri în stil Art Nouveau vizibile la tot pasul, transformate adesea în galerii de artă, muzee sau sedii administrative.
Primăria din Subotica, de pildă, este o reală bijuterie Art Nouveau, cu influențe maghiare, pe care municipalitatea a conservat-o, succesiv, de la 1912 încoace. Simbolic și nu numai, edificiul este inima localității.
Construită între anii 1908 și 1912 după viziunea arhitecților maghiari Komor și Jakab, clădirea Primăriei se întinde la 76 de metri spre văzduh și are o suprafață extrem de generoasă de peste 5.800 de metri pătrați. Elementele decorative care îi conferă noblețe aparțin stilului Art Nouveau, foarte apreciat în zorii secolului al XX-lea, însă poartă și o amprentă nuanțată a romantismului de factură maghiară, dat de elementele florale, ceramice, finisajele din lemn și fier forjat.
Vitraliile intens colorate dau o aură magnifică interiorului când în ele se reflectă lumina solară. Municipalitatea a convenit că ar fi păcat să păstreze frumusețea acestui sanctuar arhitectural doar pentru monotonele ședințe ale consiliului local, așa că locația este disponibilă și pentru organizarea de evenimente, nunți, spectacole, baluri și alte adunări speciale.
O atracție aparte a clădirii Primăriei din Subotica este observatorul care doar el însuți măsoară 45 de metri înălțime. De acolo, de la 75 de metri deasupra orașului, panorama este splendidă. Cu ochiul liber se văd teritoriile a patru țări: Serbia, Croația, Ungaria și România.
„Frumusețea, culoarea și arhitectura acestei clădiri impune ca ea să fie vizitată. Stilul în care a fost construită acum mai bine de o sută de ani a transformat-o într-un monument al zilelor noastre. Clădirea face parte din patrimoniul cultural protejat încă din 1991, astfel că ea a fost conservată perfect în materie de frumusețe, de detalii, nu a căzut pradă degradării cu timpul. După ce a traversat cele două războaie mondiale, toate toate finisajele sale, vitraliile, piesele de ceramică, toate s-au păstrat intacte de la 1912”, explică Sonja Korponaic Fain, ghid de turism la Primăria și Muzeul Municipalității din Subotica.
O altă capodoperă cu suflet și tradiție este Sinagoga din Subotica. A doilea cel mai generos astfel de lăcaș de cult din Europa, edificiul se află amplasat în piața Jakab și Komor, fiind, firește, încă una din operele de artă care poartă semnătura tandemului de arhitecți maghiari. Construcția a fost elaborată în numai un an de zile, fiind cu un deceniu mai veche decât clădirea administrației publice locale.
Sinagoga se numără și ea printre monumentele culturale de patrimoniu ocrotite de statul sârb. Construită din generozitatea celor 3.000 de suflete care alcătuiau, la începutul secolului XX, comunitatea evreiască din Subotica, sinagoga a avut, în istoria sa, o perioadă în care a era amenințată cu decăderea. Lucrări complexe și costisitoare de reabilitare au redat-o însă circuitului public, în 2018.
Cu arcadele sale înalte și cu vitraliile cu motive florale intens colorate, sinagoga din Subotica arată ca desprinsă dintr-un basm slav, când, de fapt, ea însăși dăinuie, în prezent, pentru a spune o poveste, cea a comunității evreiești în decursul istoriei Serbiei și a orașului care o găzduiește.
La o aruncătură de băț de Subotica, nu departe de lacul Palic, din mijlocul unei mări verzi a podgoriilor, răsare acoperișul colorat al unei clădiri construite în stilul Panonian Art Nouveau, Crama Zvonko Bogdan.
Clădirea este modernă și cât se poate de tehnologizată, însă păstrează spiritul și tradiția arhitecturală a zonei. Aici se produc vinuri de calitate superioară, iar întregul proces, de la pârguitul boabelor de struguri până la lipirea etichetelor pe sticle constituie o experiență inedită deschisă oaspeților care au plăcerea să treacă pragul cramei.
Interiorul cramei dezvăluie o pivniță impresionantă, cu săli de degustare, un restaurant spațios decorat cu mărturii ale bogăției culturale a Suboticei, iar priveliștea asupra podgoriilor ce pare că nu se mai sfârșesc, este absolut magnifică.
Descoperiri arheologice făcute în pe acest teritoriu au indicat faptul că mâinile harnice ale viticultorilor au cultivat aici, de secole, struguri din soiuri autentice de viță de vie, a căror bogăție s-a extins în ultimele 200 de ani cu soiuri internaționale care s-au adaptat perfect solului. Podgoria noastră a început să capete o notorietate aparte undeva la sfârșitul secolului al XIX-lea, când vinurile de la Palic erau vândute în toată Europa, de la Budapesta până la Londra.
Încă de atunci, misiunea cultivatorilor de pe acest teren a fost să creeze vinuri de cea mai înaltă calitate, demne de istoria glorioasă a vinificației din regiune. Crama Zvonko Bogdan nu se dezice de această tradiție și este dotată cu echipamente moderne care garantează că în fiecare sticlă de vin, strugurii și terroir-ul își arăta pe deplin caracterul. Anual, circa 400.000 de sticle de vin alb, roșu sau rosé părăsesc podgoria pentru a fi savurate de consumatori de pe toate meridianele, iar fiecare pahar de vin aduce cu sine o poveste.
„Cu siguranță dacă cineva este iubitor de vinuri, trebuie să vină să viziteze acest loc. Aici vinul este o artă, iar această locație, în sine, reunește perfect vinul cu arta. Oricine poate savura aici un pahar cu vin într-o ambianță plăcută. Paharul cu vine te poate însoți și la o plimbare prin vie, la lumina apusului și cred că o astfel de experiență constituie un motiv suficient pentru a atrage vizitatori.
Organizăm tururi ale cramei, cu degustări de trei, patru până la șase sortimente de vinuri, oferim și câteva gustări absolut delicioase cu selecții de mezeluri, brânzeturi și alte produse specifice regiunii în care ne aflăm. Un tur durează în jur de o oră, o oră și jumătate și este susținut de câte unul dintre somelierii noștri. Scopul pentru care deschidem crama pentru astfel de tururi este că vrem ca oamenii să cunoască produsele noastre și locul în care ele prind viață, cu istoria regiunii, istoria podgoriei noastre, a vinurilor produse aici de-a lungul timpului, precum și cultura vinului în Serbia.
Avem deschis în fiecare zi, programul este disponibil pe site-ul nostru, astfel încă oaspeții ne pot suna, pot face rezervări și se pot bucura de experiența pe care noi o oferim”, a declarat, pentru GoNEXT, Dragana Vasiliević, manager de turism la Crama Zvonko Bogdan din Subotica.
Crama produce, în prezent, 12 sortimente de vinuri, iar printre cele mai apreciate este shiraz-ul obținut din struguri negri obținuți din soiuri de viță de vie importate din Franța și adaptate terroir-ului din regiunea Voivodina.
De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro
Be the first to comment