La capătul cel mai estic al țării, acolo unde pământul se subțiază între ape și se lasă strâns îmbrățișat de stuf, se află Sulina – un oraș în care timpul nu se măsoară în ceasuri, ci în brize, valuri și adieri de poveste. Locul unde Dunărea își încheie călătoria milenară și, înainte de a se pierde în mare, se oprește o clipă să-și tragă sufletul.
În această primăvară, Sulina renaște în felul ei tăcut și profund. Cu vegetația fremătând discret, cu păsările revendicând stăpânirea ăzduhului și cu aerul proaspăt de sălcii și sare, orașul își reia respirația tihnită și își deschide brațele către cei care vin să-l descopere.
„Sulina nu-i nici oraș, nici sat, nici târg, nici comună, e un amestec ciudat de toate”, scria Jean Bart, în 1933, în romanul său Europolis.
Călătoria spre Sulina nu e una comodă, dar tocmai în asta constă magia. Nu există cărări asfaltate până aici, ci drumuri de ape. Șalupa despică apele, înconjurată de sălbăticia calmă a Deltei. E un drum care parcă oprește timpul în loc, provoacă pasagerii să uite de telefoane și de gânduri, iar în schimb să se lase în voia peisajelor: berze și pelicani zburând în stoluri, stuful care foșnește a mister și cerul larg, nesfârșit, brăzdat de nori pufoși.
La revenirea pe caldarâmul orașul, primul sentiment e de dezorientare liniștitoare. Nisip pe străzi. Case vechi, pictate în culori pale. Pescari cu fețele arse de vânt care își curăță bărcile. Turiști puțini. Liniște. „Orașul acesta uitat de lume are ceva dintr-un vis rătăcit pe o hartă”, scria Jean Bart, și nu putea fi mai adevărat. Sulina pare mai aproape de o carte decât de realitate. Gardienii poveștilor sunt chiar localnicii.
Primăvara, Delta pendulează într-un echilibru perfect între calm și trezire. Excursiile cu barca pe canalele adiacente sau până la vărsarea Dunării în mare sunt esențiale. Ștefan Ivanov este unul dintre oamenii Deltei care își iubește obârșia peste măsură și care, cu entuziasm și talent de povestitor, oferă cele mai inedite lecții de istorie, geografie și cultură celor care urcă în șalupa Travel Delta Star pentru a explora împrejurimile în ritm domol și întotdeauna inedit, chiar și pentru obișnuiții locului.
Din șalupă se vede cum, pe faleza Dunării, două faruri străjuiesc orașul: Farul Vechi, transformat în muzeu, și Farul Nou, funcțional, la gura de vărsare în mare. Ambele descriu capitole ale unei epoci în care Sulina era un port cosmopolit, un nod esențial al comerțului european, după cum povestește Ștefan Ivanov.
Sulina se lasă cel mai bine descoperită cu bicicleta. Închiriate de la pensiunile locale sau aduse de acasă, bicicletele oferă libertatea de plimbare și explorare în tihnă pe diguri, printre străzile cu parfum oriental până la plajă. Fiecare cotitură dezvăluie alt colț de poveste.
„Ca în fiecare an, suntem pregătiți de Paști și așteptăm musafiri. S-au anunțat în număr destul de mare, mai sunt câteva camere libere, dar bucuria maximă este că se întorc clienți care au fost și în alți ani de Paști. Asta înseamnă că s-au simțit bine și apreciază serviciile noastre, lucru care ne încurajează maxim”, afirmă Dragoș Ioniță, proprietarul pensiunii Perla din Sulina.
Clasificată la trei stele, unitatea de cazare oferă mai mult decât servicii turistice, oferă sentimentul de familiaritate pe care orice oaspetecaută să-l simtă din partea gazdei sale. Amplasată chiar pe faleza din Sulina, pensiunea Perla oferă camere generoase cu vedere splendidă spre Dunăre sau spre oraș, în funcție de preferințe.
Comparativ cu anii anteriori, în 2025, tarifele pentru cazare s-au majorat cu circa 10%, odată cu rata inflației. Acest fapt nu îi descurajează însă absolut deloc pe cei care iubesc Delta Dunării și își doresc să petreacă vacanța de Paști, de 1 Mai sau chiar pe cea de vară, în tihnă, la Sulina.
„Spre deosebire de anii precedenți sau acum 10-15 ani, când ne-am apucat noi de treabă aici, rezervările pentru perioada verii, în momentul de față, aveam un grad de ocupare asumat de vreo 60%. În momentul de față suntem undeva la 50%. A mai scăzut, dar cred că s-a schimbat puțin și modul în care se fac rezervările, pentru că foarte multe se fac pe ultima sută de metri”, spune Ioniță.
Cu vocație desăvârșită de bune gazde, Dragoș Ioniță și angajații săi așteaptă cu multă căldură și cu surprize oaspeții care au rezervări pentru Paști și minivacanța de 1 Mai.
„Bănuiesc că în afară de privilegiul de a fi în Delta Dunării, într-o perioadă aerisită, în care te poți mișca peste tot, nefiind foarte aglomerată delta, vin și pentru a simți vibe-ul sărbătorilor. Noi avem o locație mică, e un cadru oarecum familiar și cred că îi încântăm foarte tare și cu preparatele noastre de la pască și cozonaci, ouăle, mielul. Anul acesta îi așteptăm cu o surpriză, un miel făcut în cocă de pâine”, dezvăluie Dragoș Ioniță.
El însuși are plăcerea de a-și delecta oaspeții cu o deosebită plăcintă cu brânză, pe care o prepară de unul singur, după o rețetă pe care a perfecționat-o cu multă pasiune. Până la desert însă, bucătarii îmbie musafirii cu borșul de pește, storceagul, scrumbia proaspăt afumată, icrele făcute în casă, toate purtând gustul de acasă, dar cu nuanțe marine. Turiștii care ajung primăvara au norocul să prindă preparatele proaspete, servite pe teraseșe liniștite ale pensiunilor, așa cum se întâmplă și la Perla.
Pe lângă bucuria specifică sărbătorilor, turiștii care optează pentru Sulina, în principal și pentru Delta Dunării în general, în această perioadă din an, pot avea parte de o mulțime de activități interesante în aer liber. Recomandate sunt plimbările cu barca sau cu caiacul pe canale, având în vedere că primăvara nivelul apei este mai ridicat și, ca atare, opțiunile mai numeroase. Peisajele sunt absolut sublime, dominate de verdele crud al naturii care acum revine la viață, după un prelung și anost anotimp rece. În pâlcurile de vegetație deja și-au făcut apariția pelicanii și lebedele, care prin eleganța lor oferă veritabile spectacole celor care au răbdare să le urmărească în liniște, fără să le perturbe habitatul natural.
Călin Ene este instructor de caiac și recomandă astfel de activități în principal în perioada de început de sezon cald, mai – iunie. Intervalul coincide cu debutul prohibiției, ceea ce înseamnă ape mult mai slab circulate de ambarcațiunile de pescari și, foarte important, încă nu au apărut enervanții țânțari care pot ruina o experiență altminteri deosebit de relaxantă.
„Experiența de caiac este pentru toate genurile de turiști, începând de la cursuri de inițiere de două ore, până la ture scurte de trei – patru ore, ture mai lungi, de șase ore și pentru cei care deja se știu bine cu caiacul avem și ture de cinci – șase zile, plecând de la Tulcea spre Sulina, spre Sfântu Gheorghe, ture de outdoor pentru oamenii care chiar vor o experiență completă în Delta Dunării”, explică Ene.
Un curs de inițiere costă în jur de 100 de lei, tura de trei – patru ore costă între 150 și 175 de lei, iar tura de șase ore poate fi accesată contra sumei de 250 de lei. Cea mai mare presiune turistică pe Delta Dunării este în toiul verii, iulie – august, motiv pentru care Călin Ene îi îndeamnă pe iubitorii de natură să își îndrepte atenția mai degrabă către începutul de sezon, pentru a putea savura pe deplin senzațiile unei astfel de apropieri cu o formă de relief unică în România.
Un aspect interesant este și acela că, odată cu creșterea popularității caiacului ca sport de agrement a început și crearea unei infrastructuri pentru turismul lent, cu puncte de înoptare, cu puncte de vizitare. Proiectul, spune Călin Ene, este dezvoltat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, avându-i ca parteneri pe ghizii de turism lent din Delta Dunării. Deja există șapte puncte de înoptare între Sulina și Tulcea, explică Ene, pentru care se pot cumpăra deja permise.
La mijlocul lunii aprilie, Sulina și-a dezvăluit frumusețile la temperaturi de circa 8 grade Celsius în miezul zilei. Destul de frig, însă nu îndeajuns încât să pună piedici turiștilor români și străini care s-au aventurat să exploreze cotloanele stufărișului și chiar superbitatea plajei din Sulina.
„Începem sezonul de undeva din prima săptămână a lunii aprilie și ne pregătim pentru turiști. Există deja turiști în deltă, sunt cei care îndrăznesc și cei cărora nu le este teamă de frig. Este încă frig la noi, dar au început să vină câte doi, câte doi și avem inclusiv turiști străini, ceea ce ne bucură foarte mult. Majoritatea rezervărilor este însă pentru perioada Paștilor. Unitățile de cazare au deja rezervări. La noi aici se sărbătorește în stil deltaic, cu mult pește. Ouă roșii și cozonac există peste tot, dar meniurile noastre tradiționale încarcă întotdeauna mesele cu produse din pește”, afirmă Iulia Pascale, vicepreședinte al Asociației Descoperă Sulina.
Minivacanța de 1-4 mai este însă cea care dă startul de drept al sezonului turistic la Sulina. Pensiunile deja trec de 50% grad de ocupare în această perioadă, fiindcă exact pe 2 mai are loc Festivalul Scrumbiei, unde preparatele din pește sunt asezonate cu spectacole de muzică, ceea ce, în cadrul idilic al Deltei Dunării, creează o atmosferă cu atât mai memorabilă și senzații tonice care se cer apoi retrăite.
Un alt eveniment care a devenit deja tradiție la Sulina este Parastasul Piraților. O idee năstrușnică a unui grup de prietenii, pornită în 2018, pentru a omagia legendele Sulinei s-a transformat într-un adevărat festival, ajuns la a 8-a ediție și care, anul acesta, îi aduce în cel mai estic punct al României pe Gipsy Kings. Formația va împărți scena cu artiști autohtoni precum Loredana Groza, Lupii lui Calancea, Jurjak și, cum le-ar plăcea cu adevărat piraților de altă dată, trupa Cargo.
Gelu Tușu este inițiatorul „parastasului piraților” și spune cu a început totul, în urmă cu aproape un deceniu:
„Un grup de prieteni, am venit la Sulina, barcagiul ne-a tot invitat să mergem la cimitir să vizităm cimitirul, noi am zis că nu avem ce să căutăm acolo neavând pe nimeni înmormântat acolo. El a insistat până când am zis hai să mergem să vedem cimitirtul. Acolo ne-a arătat cavoul prințesei Moruzi, îndrăgostiții, povestea gen Romeo și Julieta și am ajuns și la pirat. Și atunci am întrebat dacă acestor legende le-a făcut cineva parastas. Răspunsul a fost că nu și am zis că anul următor vom veni noi și le vom face parastasul piraților. Am venit aceeași gașcă anul următor, în primăvară, am făcut un ceaun cu fasole, un borș de pește, am venit pregătiți de-acasă cu colivă și tot ce trebuie”.
Așa a ajuns ca o simplă distracție între prieteni să crească de la an la an, iar deja de doi ani se vând inclusiv bilete la acest festival. Anul acesta prețul este undeva la 800 de lei, sumă care include accesul la festival și transportul cu vaporașul, un preambul al distracției de fapt, căci tot drumul de la Tulcea la Sulina atmosfera va fi întreținută de un DJ și vor curge cocktail-urile. 15-18 mai este data fixată pentru evenimentul care, anul acesta se va ține chiar la doi pași de superba plajă din Sulina, într-un peisaj intim propice distracției memorabile.
Acolo, pe plaja sălbatică, singurul zgomot este al vântul și al pescărușilor. Spre deosebire de litoralul clasic, plaja Sulinei e neatinsă de umbrele și boxe. E un spațiu pur, larg, unde poți merge kilometri întregi fără să întâlnești pe nimeni. În primăvară, marea e rece, dar aerul sărat și lumina blândă te învăluie ca o promisiune. O plimbare aici e mai mult decât relaxare: e vindecare.
Cu ceva mai puțin fast sunt păstrate tot timpul anului poveștile și legendele Sulinei într-un cufăr cu amintiri cel puțin inedit. Este vorba de expoziția Sulina veche, curatoriată de un fost marinar militar. Gheorghe Comârzan este născut și crescut în Sulina, așezarea pe care n-a încetat niciodată s-o adore, astfel că i-a adunat poveștile într-o carte, dar și sub cupola unei expoziții pe care o prezintă cu mult entuziasm oricui dorește să îi treacă pragul.
Gheorghe Comârzan păstrează afișul de la primul parastas al piraților, dar și adevărul din spatele legendei piratului de la Sulina, îi știe numele și povestea și le spune cu mare drag oricui dorește să le afle.
„Poveștile trebuie păstrate și duse înainte pentru că fără poveste nu poate fi turism adevărat. Turiștii caută povestea. Eu îmbin adevărul istoric cu poveștile locului”, afirmă Gheorghe Comârzan.
Astfel de oameni și activitățile pe care ei le propun demonstrează că Sulina nu e o destinație, ci o stare de spirit. Un loc ce încurajează întoarcerea la lucrurile simple, unde tăcerea nu înseamnă singurătate și unde primăvara vine nu cu agitație, ci cu blândețe. Sulina este locul ideal pentru cei care caută nu un sejur, ci o evadare cu sens.
De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro
Be the first to comment