Viena are suflet, are carismă, are istorie întipărită cu pensula pe șevalet, cu uneltele de construcție în cele mai iscusite și precise detalii arhitecturale. Splendoarea bogăției culturale domină întregul spațiu, fără a fi ostentativă. Fost oraș imperial, Viena a rămas magnifică prin tradiția păstrată cu sfințenie. Este orașul unde s-au scris mari capitole ale istoriei și unde s-au format cele mai strălucite minți ale patrimoniului cultural european.
I se spune, de veacuri, capitala muzicii, fiindcă aici s-au născut unii dintre cei mai inspirați compozitori ai muzicii clasice recunoscuți pentru talentul lor în întreaga lume. Iar Viena chiar este orașul al cărui suflet vibrează în acorduri nobile, de mai bine de jumătate de mileniu. Aici fluviul curge cu unde asemănătoare celor care i-au șoptit lui Johann Strauss notele valsului „Dunărea Albastră”.
Grația și noblețea lebedelor care trăiesc în oaza de natură numită Donaupark, din zona ultramodernă a Vienei, reprezintă un alt simbol a ceea ce capitala Austriei conservă sub formă de mult prețuită zestre. Viena a fost întotdeauna orologiul care a prezis ora exactă a modernismului, iar astăzi nu se dezice de prestigiul său. La fel ca o cutie muzicală lucrată fin, ca o bijuterie, care încântă privirea și auzul, care naște emoții neașteptate și fixează amintiri calde și plăcute, așa arată Viena prin ochii turistului. Cu atât mai mult în decembrie, când magia Sărbătorilor de Iarnă învăluie centrul istoric al orașului precum o baghetă fermecată.
Românca Anca Purdea este de profesie inginer chimist. A emigrat în Austria imediat după Revoluția din decembrie 1989. De atunci s-a stabilit în Viena, unde a lucrat pentru câteva companii farmaceutice. În timpul liber este ghid turistic în capitala Austriei. Vorbește fluent șase limbi străine, iar în toate dialectele pe care le cunoaște este capabilă să pună suflet atunci când vorbește despre atracțiile turistice ale Vienei. Cuiva aflat într-un city-break îi recomandă să înceapă să exploreze spiritul fabulos al așezării supranumite „Orașul Muzicii” prin turul bulevardului Inelului, în germană Ringstrasse, un bulevard absolut superb, presărat cu parcuri, localuri de o eleganță aparte, palate a căror arhitectură complexă se aseamănă cu partitura unei simfonii de Mozart.
Ce face Ringstrasse monumentală prin definiție este faptul că, bulevardul a fost construit de-a lungul zidurilor antice ale orașului. Copleșit de splendoarea arhitecturii păstrate încă de pe vremea Sfântului Imperiu Roman și amplificate în timpul dinastiei habsburgice, turistul care poposește în Viena va descoperi pe bulevardul Inelului clădirea legendarei Opere din Viena, Muzeul de Istorie a Artei – o adevărată cutie de bijuterii a diverselor epoci europene, Muzeul de Istorie Naturală și multe alte atracții similare.
Cine are la dispoziție o zi întreagă de luat Viena la pas „după-amiază, neapărat să meargă la reședința de vară a Habsburgilor, la Schönbrunn”, recomandă Anca Purdea, ghid turistic. Deși n-ar mai avea nevoie de vreo descriere amănunțită, căci este, probabil, cadrul familiar de inspirație al oricărei povești cu prințese, cu final fericit, Schönbrunn Schloss este o nestemată pe harta celor mai celebre palate din Europa.
Construit în stil rococo, palatul are nu mai puțin de 1441 de încăperi și datează încă de pe la 1569. Aflat actualmente în patrimoniul cultural UNESCO, luxosul așezământ unde, la 18 august 1830, a văzut lumina zilei pentru prima dată împăratul Franz Joseph al Austriei, are numele izvorât de la o fântână arteziană aflată pe domeniu, din care curtenii obișnuiau să își ostoiască setea și căreia îi spuneau cu drag schön brunn – în germană, „fântână frumoasă”.
La rândul lor faimoase, grădinile parcă infinite ale palatului Schönbrunn reprezintă în sine un univers botanic. Acolo se află celebrul labirint cu pereți de gard viu, o grădină botanică, o seră de palmieri, o orangerie și, n-avea cum să lipsească din peisaj, o grădină zoologică, menită să țină vie amintirea vremurilor când, prin vastele grădini își etalau splendoarea păuni multicolori, fazani cu gulere imaculate, cerbi în somptuozitatea lor mitică și chiar mistreți țepoși cu înfățișarea lor zgrunțuroasă.
Poveștile culese la lumina zilei în explorarea orașului merită împărtășite, după apusul soarelui, în tihnă, la un pahar de… vorbă mieroasă sau, după cum recomandă „specialistul”, ghidul Anca Purdea:
„În perioada dinainte de Crăciun, să bea un vin fiert, un punch neapărat, fiindcă face parte din tradiția vieneză și austriacă, iar toamna adorăm să bem must! Mustul, care se numește în Austria «sturm», este delicios, eu sunt îndrăgostită de el, îl ador și îl beau direct în vii, dar poate fi băut și în Viena de către cei care nu au timp să meargă în viile care înconjoară Viena, în pădurea vieneză”.
Iar oricine trece prin Viena, fie și pentru o zi, într-o croazieră pe Dunăre, așa cum oferă nava românească MS Diana, nu ar trebui să rateze ocazia să guste șnițelul vienez la el acasă. Ghidul turistic Anca Purdea mai are o recomandare inedită pentru străinii care vin să absoarbă din frumusețea Vienei: „să meargă la cafeneaua pe care o îndrăgea Sigmund Freud – o numesc cafeneaua lui Sigmund Freud – Landtman”, local amplasat tot pe Ringstrasse.
Despre Cafe Landtman se spune că, pe vremea când Sigmund Freud încă își clădea reputația de geniu al psihanalizei, avea pretenția de a fi cel mai elegant local din capitala austriacă. Pe semne că, în epocă, mințile briliante de pretutindeni din Europa aveau nevoie de o agora modernă, consacrată socializării și făuririi de noi idei, așa cum titanii literaturii române socializau pe Calea Victoriei, la Capșa.
„Este cafeneaua mea preferată, care nu este așa turistică, este foarte bună și ai niște torturi, niște prăjituri foarte fine sau chiar să mănânci de prânz sau de seară. Au atât de multe lucruri bune, că mi-e greu să vă spun ce să alegi! O bucătărie foarte, foarte fină și aleasă”, descrie îmbietor Anca Purdea cafeneaua lui Freud.
O altă atracție turistică impunătoare, la propriu, a Vienei este Catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice sau așa-numitul Dom al Sfântului Ștefan, construit la începutul Epocii Moderne, în cel mai pur stil gotic, care ascunde însă o comoară arhitecturală reminiscentă de pe vremea când teritoriul de astăzi al Austriei făcea parte din Imperiul Roman de Apus.
„Catedrala a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Vreau să vă arăt arhiducele, pentru că pe atunci nu erau împărați și nici regi, aveau un grad aristocratic mai jos, îl vedeți sub baldachin, la capătul fațadei de vest este reprezentat Rudolf al IV-lea – îl mai numim și Rudolf Fondatorul, pentru că a fondat catedrala. A avut o idee genială. Dar exista aici o biserică, probabil de credință politeistă, de aceea i se zicea biserică păgână, din secolele XI-XII. Turnurile, cele două turnuri mai joase pe care le numim turnuri păgâne și portalul principal, care se numește «portalul uriașului», provin din biserica de dinainte de catedrală, cea din secolul al XII-lea. Portalul e o bijuterie a stilului arhitectural romanic, prin care se intră în catedrală”, își continuă povestea Anca Purdea.
Interesant de știut este că denumirea de „portalul uriașului” vine de la descoperirea, în secolul al XV-lea, în fundațiile sitului, a unui os de mamut. Sigur, pe cât de impunătoare și complexă în detalii arhitecturale este catedrala, pe atât de ofertantă este în perspectiva aspectelor eclesiastice, dar și laice pe care le deține. Nu doar poarta de acces de pe latura de vest a domului are povestea ei aparte, ci și restul, fapt care justifică pe deplin măcar o scurtă croazieră pe Dunăre până la Viena pentru a descoperi un almanah de povești în care istoria se îmbină cu legenda și superstiția de Ev Mediu, în aceeași splendoare fascinantă în care elementele stilului romanic au rămas sădite în vintrele acestui așezământ care dă definiția stilului gotic.
La mai bine de un secol de când a decăzut din măreția de a fi capitala unui imperiu și a rămas, astăzi, capitala unui stat central-european neutru din punct de vedere politic și redus ca dimensiune, Viena nu și-a pierdut niciun strop din grația și demnitatea de altădată. Este lesne de recunoscut leagănul de secole al aristocrației autentice în detalii arhitecturale atent și prețios conservate, în pavelele de granit peste care, când și când defilează distins potcoavele cailor înhămați la trăsuri.
Chiar dacă multe piese din puzzle-ul care compune imaginea de perfecțiune a Vienei fac parte din jocul de seducție specific activității de turism, pare că orașul care i-a dat lumii pe Baumann, Haydn, Schumann, pe Johann Strauss (fiul) și, firește, pe Wolfgang Amadeus Mozart, rămâne o destinație de elită a Europei, indiferent de epocă. În atmosfera generală, dincolo de mirosul de scorțișoară, vin fiert și castane coapte, litografiat clipei de asprimea gerului, turistul cu obrazul rumen încălzit de sângele balcanic, mai simte un fior. Este marca autentică a ceea ce înseamnă aristocrația: discreție, distanță socială și impetuozitate transmisă în caracter de generații.
Fără a fi neprietenoși, austriecii sunt formali, afișează caractere de o geometrie perfectă, aproape asemănătoare statuilor grațioase, fine în detalii, imaculate, expresive în limita absolută a decenței, dar care își păstrează rațiunea contondentă.
În prima lună de iarnă calendaristică, descrierea de până acum a Vienei, este plasată sub lumina incandescentă a unora dintre cele mai spectaculoase decorațiuni de Crăciun. Târgul de Crăciun de la Viena este de câteva decenii un eveniment emblematic pe harta turistică a lumii, nu doar a Europei. Sub perdele de sclipiri aurii, tradiția se transformă în file de poveste. În aburi de ștrudel cu mere ori de vin fiert cu scorțișoară și bucăți de fructe de sezon, feeria sărbătorilor încălzește suflete și aduce în privirile tuturor sclipirea senină a bucuriei și liniștei.
Este știut faptul că Târgul de Crăciun de la Viena este etalonul tuturor celorlalte de pe aproape întreg continentul. Însă evenimentul poate n-ar fi atât de remarcabil dacă n-ar fi însuflețit de pasiunea localnicilor. Ce dă frumusețe, splendoare și, în final, unicitate Târgului de Crăciun din capitala Austriei este respectul deosebit pentru tot ceea ce este tradițional și de bună calitate. Vienezii nu permit kitsch-ului sau altor mecanisme atroce care urâțesc consumerismul să fure farmecul unei sărbători care este, în realitate, despre puritate, despre bunătate, despre daruri palpabile, dar și de suflet.
Pentru cei care simt că nu mai recunosc adevărata identitate a sărbătorii de Crăciun există MS Diana, nava românească de croazieră pe Dunăre, care oferă șansa unor experiențe de vacanță excepționale cu escale în cele patru capitale pe care fluviul le traversează. Ultima oprire este Viena – tărâmul Crăciunului tradițional european, escală pentru care armatorul navei a pregătit turiștilor o experiență cu totul specială.
„Începând cu această croazieră, la bordul navei va fi și un bucătar din Austria, cu specialitățile tradiționale austriece. Dar, între masa de prânz și cea de cină (n.red – de la restaurantul de la bordul navei) îndrumăm clienții pe anumite excursii opționale, pe vizitarea târgului de Crăciun, celelalte piețe și amenajările din această perioadă pe zona Vienei”, afirmă Marius Crivțonencu, armatorul navei de croazieră fluvială MS Diana.
Surpriza care se adaugă este aceea că, pentru turiștii care rămân mai multe zile la bordul navei acostate la cheu, organizatorii croazierei oferă „program cu operă, program cu târgul de Crăciun, program cu alte obiective turistice din Viena, chiar și până în Bratislava pentru cei care vor să revină, ținând cont că poate croaziera de o zi nu a fost suficientă”, completează Marius Crivțonencu.
Pentru că oferă croaziere speciale celor care caută oportunități inedite, unice, de petrecere a Crăciunului sau Revelionului, pe timp de iarnă, cât este acostată la cheu, nava se transformă în hotel plutitor – o experiență cu adevărat memorabilă.
„Este etapa trei din proiectul nostru, etapa de zona Bratislava – Viena – Budapesta, unde având cerere atât de la clienții noștri din România, cât și extern, pentru organizare de evenimente și lansare de produse, fie pe parte de fashion, fie pe parte de crame din România sau din Austria, am luat decizia ca pe perioada dintre croaziere să fim boat hotel, la mal, în zona Vienei. Atunci avem și pachete turistice pe care le oferim, nu neapărat în croazieră, ci static cu excursii, după cum spuneam, atât în Viena, cât și în Bratislava”, a mai precizat Marius Crivțonencu pentru GoNEXT.
Pentru idei neașteptate de cadouri de Crăciun, pentru cadre cu adevărat de neuitat pentru cereri în căsătorie, pentru relaxare și refacere a tonusului după un an istovitor la serviciu, croaziera pe Dunăre este o alegere înțeleaptă, iar perioada sărbătorilor de iarnă completează pachetul.
De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro
Be the first to comment