VIDEO Ministerul Turismului lucrează la modificarea legislației de pregătire a ghizilor de turism. Exemplele pozitive pleacă din Delta Dunării

Plimbare prin Delta Dunării. FOTO Adrian Boioglu

“Delta Dunării caută ghizi de turism, preferabil persoane educate, dispuse să petreacă mult timp în natură și să socializeze cu turiștii”. Cam așa se rezumă la momentul ăsta, într-o singură frază, criza ghizilor de turism specializați pe Delta Dunării.

Orice criză e o oportunitate, sau cum zice românul “necazul unuia – bucuria altuia”. Lipsesc ghizii de pe piața turistică a Deltei, deci e un moment bun să va căutați un loc de muncă frumos, plăcut și distractiv. Cum e să te plimbi aproape toată ziua și să fii și plătit pentru asta? Nu e chiar atât de simplu, precum poate părea.

Meseria de ghid de turism nu e ușoară: lucrezi cu turiști diferiți, cu educație diferită și cerințe personale și particulare. Apoi, în meseria aceasta ziua de lucru nu are opt ore: ca ghid te trezești înaintea tuturor și te culci ultimul. Nu înainte să îți pregătești detaliile pentru a doua zi. Pentru a excela în profesia aceasta trebuie să îți placă oamenii și să deții controlul lor fără să pară că forțezi lucrurile.

Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. FOTO Adrian Boioglu

Delta Dunării are un deficit mare de ghizi, iar autoritățile locale par că încep să miște câte ceva în această direcție. Cătălin Țibuleac este președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. L-am întrebat cum vede rezolvarea acestei probleme, în acest moment.

“Acum 2-3 săptămâni Asociația de Management alături de Federația Națională a Ghizilor de Turism și ghidul Ionuț Călin a organizat un info-trip pentru o parte din ghizii de turism la nivel național și un seminar unde s-au tras conlcuzii importante pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea activității de ghid de turism în Delta Dunării.

Una dintre măsurile care vor fi luate este de creare a unei Asociații a Ghizilor de Turism în Delta Dunării și, împreună cu Rezervația Munții Măcinului, o asociație a ghizilor de turism pe tot ceea ce înseamnă destinația turistică Delta Dunării și Dobrogea de Nord.

Deja am inițiat dialogul cu responsabilii la nivelul celor care organizează cursuri de turism pentru a organiza un curs de ghizi de turism în Tulcea, examenele bineînțeles urmând a fi susținute la Constanța sau la București. Prin organizarea la Tulcea a unui astfel de curs vom veni în întâmpinarea celor care poate nu își permit, financiar vorbind, să se deplaseze în alte zone ale țării”, spune Cătălin Țibuleac.

Primul pas ca să devii un ghid de turism este să faci un curs specializat, de calificare profesională. Se numește “curs pentru Agent de Turism / Ghid” și este organizat de către un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

Durata cursului este de 8 luni şi presupune parcurgerea mai multor module teoretice şi practice, în vederea obţinerii competenţelor profesionale necesare, cum ar fi: tehnica activităţii de ghid şi agent, noţiuni de legislaţie în turism, geografie, marketing turistic, comunicare şi comportament profesional.

Partea bună este că acest curs are dublă calificare, iar după absolvire poţi lucra ca agent de turism, dar şi ca ghid de turism local. La finalul acestui stagiu de școlarizare obții atestatul de Ghid de Turism, eliberat de Autoritatea Naţională pentru Turism. Pare complicat, de aceea Ministerul Turismului intenționează să simplifice întrucâtva lucrurile.

Ministrul turismului, Bogdan Trif, în Delta Dunării. FOTO Adrian Boioglu
Ministrul turismului, Bogdan Trif, în Delta Dunării. FOTO Adrian Boioglu

“O să descentralizam serviciul de emitere a actelor, de reglementare și de licențiere a ghizilor, către autoritățile locale, către consiliile județene. Ei cunosc cel mai bine situația, știu cum s-o managerieze cel mai bine; e greu să vii de la București și să spui cum se face turism, nu știu, în Satu Mare într-o anumită locație, în Sibiu, în Tulcea… O să mutăm decizia către autoritățile județene care, cu siguranță, o să managerieze mult mai bine lucrurile acestea.

Urmărim și scurtarea duratei dar fără a afecta calitatea, pentru că nu trebuie să scoți nu știu câți ghizi pe bandă rulantă care să nu fie profesioniști și să nu știe să îndrume turiștii. Adică, trebuie să găsim acea finețe, acea balanță între a reuși să emitem aceste acte cât mai repede și nici să nu facem rabat la calitate”, a declarat ministrul turismului, Bogdan Trif.

În timp ce oficialul cabinetului de la București se gândește “să mutăm decizia către autoritățile județene” responsabilii locali nu știu cum să scape de ea. Președintele Consiliului Județean Tulcea este convins că tot particularii fac treaba mai bună decât “oficialii”.

“Avem nevoie de ceea ce-ați spus de ghizi; deja Asociația de Management a avut o întâlnire cu toți ghizii din județul Tulcea și trebuie să se îngrijească chiar de școlarizarea noilor ghizi, trebuie să se ocupe de toată problematica, să ne-o ia din spatele administrației județene și să ne ia din spate și sarcinile de promovare și dezvoltare a turismului.

Administrațiile nu întotdeauna fac cele mai bune lucruri – nici nu se pricep să facă aceste lucruri – de aceea cred că acest organ este menit să facă aceste lucruri la un nivel mult mai înalt decât l-am făcut noi până acum astfel încât să ajungem acolo unde ne-am dorit cu toții, la un turism performant, de calitate”, a declarat pentru GoNEXT, Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. FOTO Adrian Boioglu
Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. FOTO Adrian Boioglu

E neclar momentan cum se vor schimba lucrurile, în ce direcție o vor lua și cum și cât se vor simplifica procedurile. Potrivit celor mai recente cifre, în anul 2016 Delta a fost vizitată de aproximativ 50.000 de turişti români şi 33.000 de turişti străini – mult sub potenţialul locului. Toată lumea e de acord că un corp solid de ghizi ar face minuni în direcția asta, pentru că ghidul e “vrăjitorul” oricărui turist: el îți spune povești, îți rezolvă probleme la nivel local, îți “vinde lumea pe tavă” și te încarcă cu amintiri cât pentru un an întreg, când vei reveni în vacanță.

“O activitate de turism începe cu ghidul și se termină cu ghidul: între aceste capete există zona de cazare și zona de alimentație publică. Ghidul de turism este cel care creează povestea, este cel care vine în întâmpinarea visului turistului, îl îndeplinește și îl face să revină. Un ghid de turism care să povestească locurile, să știe să le prezinte, nu face altceva decât să vină în întâmpinarea eforturilor autorităților publice locale și a partenerilor privați pentru a dezvolta și a duce turiști, de data aceasta educați.

Pentru că ghidul de turism are și un rol educativ important. Un turist în Delta Dunării este important să cunoască ce înseamnă Delta Dunării, să înțeleagă ce înseamnă comportamentul în Delta Dunării, iar ghidul de turism e cel care are un rol important în acest sens”, a declarat pentru GoNEXT, Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

Robert Louis Stevenson spunea că “cea mai mare plăcere a vieţii este să călătoreşti”. Meseria de ghid într-adevăr îţi oferă experienţe inedite, însă practicarea acesteia necesită o pregătire complexă, de la cunoştinţe de istorie la geografie, la patrimoniul cultural naţional şi universal, legislaţie, și până la cunoştinte privind asigurarea unui climat favorabil turiştilor. Nu e greu, dar nici imposibil.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*