Târgurile de turism reprezintă o oportunitate esențială pentru promovarea destinațiilor, atragerea investițiilor și consolidarea relațiilor cu partenerii interni și externi din industria ospitalității. Pentru a înțelege mai bine importanța acestor târguri și impactul pe care îl pot avea asupra dezvoltării și promovării unei destinații, GoNEXT a stat de vorbă cu Mirela Matichescu, deputată de Constanța (din partea PSD), fostă manager al Organizației de Management al Destinației Mamaia-Nord. Discuția vine în contextul deciziei de neparticipare a județului Constanța la Târgului de Turism al României, care va avea loc între 20 și 23 februarie, la București.
Mirela Matichescu, care a îndeplinit în trecut și funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Turism, consideră că decizia de a participa sau nu la un târg de turism trebuie să se bazeze pe câțiva pași pe care OMD-urile trebuie să-i facă în prealabil și să fie condiționată de posibilitatea reală de a aduce plusvaloare destinației respective.
„Clar, aceste târguri ar fi eficiente doar dacă în spate există măsuri care să trezească interesul vizitării destinației în aceste târguri. Deci, dacă ele nu au înainte măsuri de promovare, adică destinația să fie cunoscută, dacă nu există contactele stabilite astfel încât în cadrul acestor târguri să poți să închei contracte pentru atragerea turiștilor și aducerea turiștilor în țară, atunci participarea la aceste târguri nu-și are rostul. Noi venim din privat și ideea este ca orice leu pe care îl cheltuiesc să producă randament. Degeaba vin și cheltui o grămadă de bani și aduc în țară doar doi sau trei turiști. Vorbim acum și despre târgul din Polonia, unde OMD Mamaia – Constanța a fost prezent”, a spus Mirela Matichescu.
În opinia sa, participarea la târgul din Polonia, în condițiile în care în momentul de față nu există nici măcar o cursă aeriană care să lege Constanța de Polonia, nu s-a justificat și a reprezentat doar o posibilitate de a face o plimbare pentru conducerea OMD-ului respectiv.
„Întrebarea mea este cât randament au adus acești bani cheltuiți în târgurile de turism? Adică, am fost la târgurile din Polonia. Câți turiști din Polonia au fost în România? Câți bani s-au întors înapoi în bugetul statului, din ce am cheltuit noi, că sunt până la urmă bani publici, cu aceste târguri? Nu, trebuie să găsim măsuri astfel încât să atragem atenția turiștilor pentru destinațiile din România.
Știința și partea de promovare evoluează atât de repede… Vedeți ce s-a întâmplat din punct de vedere tehnologic, accesăm acum alte metode de promovare decât cele tradiționale, pentru că acestea sunt mult mai eficiente. Și atunci, promovarea pe plan extern, în mediul online, cu instrumente care să producă randament, este mult mai utilă decât un târg de turism”, este de părere Mirela Matichescu, cu referire directă la participarea Organizației de Management al Destinației Mamaia Constanța, anul trecut, la două târguri de turism desfășurate în Polonia.
Trebuie însă remarcat că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele 9 luni ale anului 2024, România a fost vizitată de peste 85.000 de turişti polonezi, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, când s-au înregistrat cu 14% mai mulţi turişti polonezi decât în 2022. Așadar, vorbim despre o piață în creștere.
Totuși, Mirela Matichescu consideră că există modalități mai eficiente de promovare a unei destinații turistice, iar cei care se ocupă de promovare trebuie să țină pasul cu strategiile care aduc o vizibilitate mai bună și mai eficientă, iar o eventuală participare la un târg de turism este oportună abia atunci când reprezinți un brand turistic consolidat.
„Eu spun în felul următor: târgurile trebuie să fie, practic, ultimul punct dintr-o linie de atragere a turiștilor. Târgul este evenimentul pe care îl faci după ce ai reușit să atragi atenția turiștilor din destinația respectivă pentru destinația pe care vrei să o promovezi. Adică, dacă vrem să mergem în Polonia, întâi ani de zile în urmă trebuie să începi să faci promovarea în online, poți să difuzezi acolo materiale care au ca obiectiv promovarea destinației, să vorbești despre România și nu numai despre destinația turistică, ci să transmiți un brand consolidat vis-a-vis de produsele care sunt în România, vis-a-vis de modul de viață din România. Construiești acest brand consolidat despre o destinație și abia după aceea te duci la târgul de turism, pentru că abia atunci vei avea interes. Degeaba începi cu târgul de turism când lumea nu știe despre destinația pe care vrei să o promovezi. Nu știu câți dintre noi s-au dus la un târg de turism să aleagă o destinație fără să fi știut nimic desăpre ea înainte. Eu n-am văzut astfel de abordări”, a punctat Mirela Matichescu.
Apariția mai multor OMD-uri care au scopul de a promova și dezvolta diferite porțiuni ale litoralului românesc este de bun augur, însă, în opinia Mirelei Matichescu, pentru a avea și eficiență eforturile acestora ar trebui concentrate într-o singură voce.
„Eu mereu am militat pentru ideea de promovare în comun, unitară. Noi nu trebuie să fim concurenți între noi. OMD Năvodari nu trebuie să fie concurent cu OMD Constanța sau alt OMD. Din contră, ele trebuie să se unească și să promoveze destinațiile din Dobrogea integrat. Mai mult decât atât, ei au fost la târguri și vreau să știu câți turiști străini au adus în România? Pentru că, din nefericire, turismul din ultimii ani, turismul românesc s-a bazat doar pe turiștii români și pe măsurile economice care au fost luate de guverm, vorbim despre voucherele de vacanță. Ele au generat o circulație a turiștilor, dar numai români. Ideea este ce facem ca să atragem turiștii fără să cheltuim banii în van? Adică mergem la un târg să ne plimbăm, să se plimbe staff-ul din OMD?”, a întrebat, retoric, Mirela Matichescu.
De altfel, înainte de a pleca de la conducerea OMD Mamaia Nord, Mirela Matichescu a fost printre promotorii aducerii la aceiași masă de discuții a tuturor celor implicați în promovarea și dezvoltarea industriei ospitalității pe litoralul românesc.
„Sper să rămână la aceiași masă, eu clar nu mă îndepărtez de zona turismului și nu mă îndepărtez de nimic din ceea ce înseamnă dezvoltare românească. Sufletul meu este aici, în turism, vreau să dezvolt zona aceasta și, în primul rând, îmi doresc foarte mult să revăd România și destinațiile turistice unde erau ele înainte de 1989, când eram plini de turiști străini”, a transmis reprezentanta Constanței în Parlamentul României.
Chiar dacă prerogativele de deputat sunt limitate, Mirela Matichescu promite să contribuie la toate inițiativele legislative care pot ajuta mediul de afaceri din turism și implicit la promovarea litoralului românesc drept destinație de vacanță pentru un număr cât mai mare de turiști străini și români.
„Voi încerca, chiar cu riscul de a deranja pe multă lume, voi încerca să atrag atenția asupra măsurilor care pot fi luate, astfel încât dezvoltarea să continue și să aducă plus valoare mediului de afaceri. Dacă mediul de afaceri nu va avea profit, nu va continua să activeze în zona asta. Ei se vor replia. Vedem ceea ce se întâmplă pe toate palierele, s-au transformat uzine de producție de mașini și au început să producă telefoane sau nu știu ce… Îmi doresc foarte mult să avem o dezvoltare economică, îmi doresc ca oamenii care sunt decidenți să înțeleagă foarte bineceea ce se întâmplă în practică, în teren, și atunci cu siguranță vom avea rezultate”, a mai spus Mirela Matichescu.
Conform datelor oferite de Direcția Județeană a Institutului Național de Statistică (INS), în primele nouă luni ale anului trecut s-a înregistrat un trend de creștere a numărului de turiști și a nopților de cazare în destinația Mamaia-Constanța, comparativ cu anii anteriori. Astfel, Mamaia și Constanța au atras un număr de 444.557 de turiști, o creștere cu 12 la sută față de 2023. Din păcate, chiar dacă și aici se înregistrează o creștere de 10 la sută, numărul turiștilor străini care au venit pe litoralul românesc rămâne destul de scăzut, doar 30150 în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2024.
Be the first to comment