Teoreticieni, antropologi, artiști și profesioniști din sfera arhivelor vor pune în discuție, în cadrul unui simpozion organizat în perioada 17-19 august la Grădina de Vară din Eforie Sud, modul în care resursele documentare românești pot fi puse în valoare, pentru diversificarea domeniilor de utilizare a acestora și pentru a atrage noi audiențe. Grupurile locale interesate de acest tip de cercetare vor putea participa activ în acest proces, în perspectiva elaborării unor proiecte comune, ancorate în realitatea românească. Întâlnirile prilejuite de Simpozionul Arhivele Litoralului sunt deschise publicului larg, iar accesul este liber.
Procesul de globalizare și modernizarea au dus și în România la alterarea, uneori ireversibilă, a resurselor culturale locale, a elementelor autentice de arhitectură, port, obiceiuri din zonele rurale și la dispariția treptată a identității zonelor urbane. Toate acestea au rămas însă vii în sfera colecțiilor sau a arhivelor de imagini, care mai sunt păstrate în mediul privat, în comunități sau grupuri profesionale.
„Chiar dacă o bună parte a colecțiilor și a arhivelor de familie sau profesionale s-au pierdut, au fost fragmentate sau sunt deja distruse, este important să semnalăm măcar acum faptul că acestea constituie importante resurse culturale și de construcție socială”, spune Raluca Oancea, lector UNARTE București, membră a echipei care a inițiat acest program.
Aceste teme, alături de alte subiecte relevante, cum ar fi perspectivele asupra colecțiilor de date în societatea informațională sau relația dintre document și proiect social, vor fi puse în discuție, în perioada 17-19 august, zilnic între orele 15.00-17.00, la Gradina Cinemascop din Eforie Sud, în cadrul proiectului Arhivele Litoralului.
Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă și transdisciplinară Arhivele Litoralului este un proiect amplu de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanți ai școlilor superioare de artă sau științe umaniste din București, Cluj, Iași, își unesc eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoașterea și promovarea regională. Proiectul, realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de artefacte și al organizațiilor culturale județene, se va extinde în următorii doi ani către Constanța și 2 Mai urmărind identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol. Acestora li se vor adăuga informații esențiale cu privire la moravurile și poveștile vechilor stațiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video și obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și postcomuniste.
Procesul a pornit de la câteva colecții deja cunoscute, printre care „Carmen Sylva”, deținută de Asociația Forumul Artelor Vizuale, care vizează orașele Eforie Sud și Nord și reunește în jur de 1000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare legate de proprietățile curative ale lacului Techirghiol, de funcționarea băilor de soare, aer și nămol, de sanatoriul din oraș, informații despre comportamentul recomandat la băi sau despre costumul adecvat în epocă. O altă resursă importantă este ampla colecție „Victor Nicolai”, dedicată întregului litoral, care numără în jur de 3.000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare.
Pornind de la aceste colecții, în cadrul simpozionului vor fi dezbătute și limitările existente în zona cercetării interdisciplinare socio-artistice și importanța generării de abordări colaborative, prin echipe în care artiștii sunt ghidați de specialiști din domeniile teoriei artei, antropologiei, patrimoniului, biologiei, filosofiei.
Be the first to comment