Alianța Pentru Turism a organizat, luni, la Eforie Nord, o conferință de presă / dezbatere prilejuită de Adunarea Generală a APT, la care au luat parte reprezentanți ai guvernului, ai autorităților publice locale, precum și ai mai multor asociații implicate în industria ospitalității.
Încă din debutul discuțiilor, primarul Constanței, Vergil Chițac, a identificat principalul motiv pentru care Constanța și stațiunea Mamaia se confruntă cu unul dintre cele mai dezamăgitoare sezoane estivale: fake-news-urile propagate de mass-media, care, în opinia sa, ”pune presiune și nu colaborează”. După ce a făcut un scurt (și fără sens) periplu în istorie, pentru a le explica celor prezenți cum stă treaba cu fake-news-urile, primarul a adus în discuție plata pentru parcare în stațiunea Mamaia.
„Cei care propagă aceste fake-news-uri spun că turiștii nu vin în Mamaia pentru că trebuie să plătească pentru parcare. Adevărul este că sunt cauze obiective și subiective pentru care turismul este afectat în acest an, iar principalele cauze sunt redeschiderea granițelor, astfel că românii au preferat să plece în vacanță în străinătate, dar și faptul că românii au bani mai puțini. Chiar am vazut o statistică în care se spunea că românii sunt cu 37 la sută mai săraci față de anul trecut”, a explicat primarul Constanței.
Vergil Chițac a spus că oamenii au fost învățați prost timp de 30 de ani, cât nu au plătit pentru parcare, dar acest lucru nu mai este posibil pentru că primăria a asfaltat și sistematizat locurile de parcare din stațiune.
„Oamenii nu vor să plătească parcarea. Păi de ce să plătească dacă 30 de ani nu au plătit nimic? 30 de ani nu au plătit un leu un loc de parcare. Greu scoţi din mentalitatea asta colectivă gratuitatea după 30 de ani. Dar, în acelaşi timp, poţi să oferi ceva care e domeniul public, după ce l-ai asfaltat, după ce le-ai marcat, după ce l-ai sistematizat, fără să plătească cineva? Îţi dă voie legea? Îţi dă voie Curtea de Conturi?”, a întrebat, retoric, Vergil Chițac, uitând însă că nu plata în sine este problema, ci valoarea taxei de parcare, care duce cu gândul la… un jaf la drumul mare.
Primarul consideră că extinderea necontrolată a locurilor de cazare în Mamaia, practic dublarea lor în ultimii 30 de ani, nu a dus la dezvoltarea stațiunii, ci reprezintă un mare regres.
„În 1990, erau 12.000 de locuri de cazare. Astăzi, în acelaşi perimetru, că nu s-a mărit Mamaia, avem 25.000 de locuri de cazare. Iar când spun 25.000, am exclus blocurile rezidenţiale, care marea lor majoritate sunt închiriate şi sunt oferite turiştilor, deci cumva putem ajunge la mai mult de 25.000. În Mamaia, sunt între 7.000 şi 8.000 de locuri de parcare, probabil pe la jumătate, iar cerinţa este cea pe care o ştiţi dumneavoastră, în cazul în care consideraţi că Mamaia ar fi plină, visavis de oferta de cazare”, a punctat primarul, pentru a explica de ce nu pot fi asigurate locuri de parcare pentru fiecare turist, nefiind clar dacă reprezentantul administrației locale înțelege, totuși, că nu „fiecare turist” vine la mare cu mașina personală.
Un lucru este, însă, clar: Primăria nu poate asigura locuri de parcare pentru fiecare turist.
„Orice am vrea noi să facem în Mamaia, nu putem, dacă vine fiecare turist cu maşina, să asigurăm un loc de parcare. Şi nici nu cred că e normal. Cine a fost în Mamaia ştie că dezvoltarea asta, de fapt nici nu e dezvoltare, e un regres, că eu înţeleg altceva prin dezvoltare, extinderea asta necontrolată a numărului de locuri de cazare a fost în detrimentul staţiunii Mamaia”, a explicat Vergil Chițac.
Primarul spune că are și soluția pentru a rezolva această problemă: turiștii să circule cu transportul în comun!
„Noi ca autoritate publică, aşa am gândit zona asta, Mamaia. Ea va intra, tot bulevardul, va intra în reabilitare pe POR 2021-2027, n-am stat să semnăm contractul de finanţare, deşi sunt bani prealocaţi, suntem în faza de maturizare a proiectului, terminăm DALI-ul şi probabil că vom trece la licitaţie de proiectare plus execuţie, sau, dacă nu, facem proiectare şi după aia licitaţia cu clauză suspensivă, dar de aşa manieră încât, după ce se vor fi acreditat ADR-urile astea regionale, că noi ţinem de Brăila, în momentul în care primim finanţarea, dacă se poate să şi începem lucrările.
Dacă facem asta pe mobilitate urbană, ştiţi că asta nu poate fi făcut decât cu condiţia ca prima bandă stânga-dreapta să fie destinată transportului în comun, atunci va trebui să fluidizăm şi să prioritizăm transportul în comun. Unul civilizat, unul electric, unul cu aer condiţionat, cu afişaj, care să vină la timp…. Asta ne dorim noi să facem acolo şi în rest să asigurăm serviciile pe care o primărie trebuie să le asigure, de la salubritate, spaţii, verzi, iluminat public, care sunt esenţiale şi care să ştiţi că în condiţiile în care Mamaia s-a aglomerat atât de mult, nu-s aşa uşor de întreţinut”, și-a încheiat lecția de administrație locală, edilul.
Odată depășit momentul, au fost abordate și problemele reale cu care se confruntă turismul românesc. Într-o intervenție online, George Agafiției, consilier al primului ministru, a dat o veste bună pentru cei implicați în sectorul HoReCa, noua schemă de ajutor (HoReCa 2) urmând a fi luată în discuție la rectificarea bugetară din această lună.
„Ştiu că un subiect destul de fierbinte pentru dumneavoastră. Ce pot să vă spun este că se ia în discuţie pentru rectificarea bugetară din luna august, pentru a se vedea liniile de finanţare posibile, urmând ca la următoarea rectificare bugetară poate să venim chiar cu propunere concretă pe nişte sume”, a expus George Agafiţei, punctul de vedere al Guvernului.
Consilierul de stat s-a referit și la reglementarea cadrului legislativ privind funcționarea Organizațiilor de Management al Destinației Turistice (OMD), prin OUG 86/2022.
„Obiectivul tuturor acestor construcţii va fi atragerea atât a turiştilor români, cât şi a celor străini. Evident, responsabilitatea pentru atragerea acestor turişti revine şi Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului şi autorităţilor locale şi partenerilor privaţi. La nivelul de aplicare a principiilor OMD-urilor, Consiliul de Brand Turistic Naţional, constituit anul acesta, poate reprezenta modelul de bune practici ce a arătat că dialogul constant al tuturor factorilor de decizie reprezintă singura soluţie pentru o strategie şi un plan de acţiuni sustenabil.
În calitate de reprezentant al prim-ministrului Nicolae Ciucă, vă asigur de susţinerea întregului act guvernamental în dezvoltarea turismului românesc şi pe această cale putem vedea deja îmbunătăţiri privind simplificarea procedurii legale de angajare a străinilor în ţara noastră, dar şi un real dialog permanent privind măsurile de sprijin pentru antreprenorii români în turism”, a mai spus George Agafiței.
Referindu-se la acest subiect, primarul Constanței a confirmat iminenta intrare în funcțiune a OMD Mamaia-Constanța, însă și-a exprimat neîncrederea în bunele intenții ale celor implicați.
„OMD Mamaia-Constanța a fost întârziat de modificările legislative aduse la OUG 86/2022, dar va intra în funcțiune cât de curând. În cadrul OMD vor trebui discutate toate problemele legate de turism, însă eu n-am sentimentul că cei implicați în turismul din Constanța sunt bine intenționați și cred că nu au o viziune unitară, fiind mai mult preocupați de propriile interese”, a spus Vergil Chițac.
Tudorița Lungu, secretar de stat in Ministerul Antreprenoriatului si Turismului, l-a liniștit pe edil, amintindu-i că legiuitorul a prevăzut foarte bine acest gen de situație, oferind soluții pentru a preîntâmpina încercările de promovare a unor interese personale.
„Legiuitorul a precizat acest aspect, astfel că alături de autoritatea publică locală se pot așeza privați. Dacă aceștia încearcă să-și promoveze interesele personale, în detrimentul celor comune, ceilalți se pot constitui într-un grup majoritar cu drept de veto”, a explicat Tudorița Lungu, secretarul de stat exprimându-și convingerea că OMD-urile reprezintă primul pas adevărat pentru descentralizare, iar beneficiile se vor vedea, chiar și în condițiile în care unii primari sunt reticienți cu privire la a ceda din putere.
„Autoritatea publică are putere de decizie în cadrul OMD-urilor în măsura în care finanțează. Dacă finanțarea este de sută la sută, atunci autoritatea publică are 50 la sută decizie, dacă finanțarea este mai mică, puterea de decizie scade, dar nu sub 35 la sută.
Trebuie însă înțeles că autoritatea publică nu vine în OMD să-și impună punctul de vedere, pentru că altfel lăsăm autoritățile publice să se ocupe de dezvoltarea stațiunilor, dar se pare că nu prea reușesc acest lucru. Cei implicați trebuie să înțeleagă avantajele unei viziuni unitare de atragere a turiștilor, pentru că astfel toți au de câștigat”, a mai spus reprezentanta Ministerul Antreprenoriatului si Turismului.
Legat de problema deficitului forței de muncă în domeniul ospitalității, ministrul Muncii, Marius Budăi, a recunoscut că România nu-și poate readuce acasă forța de muncă calificată din turism și, drept urmare, trebuie să creeze un cadru legislativ care să ușureze accesul pe piața muncii a forței de muncă de pe piața străină, în special cea asiatică. Aici, însă, intervine o mare problemă în momentul în care România va intra în spațiul Schengen, existând riscul ca respectivii muncitori să plece, de la noi, în alte țări europene. În opinia ministrului, singura soluție pentru a preîntâmpina această migrație este încheierea de acorduri bilaterale cu guvernele țărilor din care provin acești muncitori.
„Problema principală va fi cu importul de forţă de muncă în momentul în care România va intra în spaţiul Schengen şi cunoaşteţi foarte bine care sunt riscurile: de a intra şi, în continuare, să plece de la noi. Eu, după discuţiile din 2019 cu miniştrii şi cu ţările cu care am făcut ulterior parteneriate, astfel încât să putem să mergem să importăm forţă de muncă, am solicitat miniştrilor de muncă de acolo şi guvernelor de acolo astfel: atunci când dau posibilitatea oamenilor să plece, cei de acolo, de la agenţiile lor şi de la tot ceea ce înseamnă agenţii de plasare a forţei de muncă, să îi informeze că dacă pleacă de la angajator, mai repede de un an sau doi ani, nu mai reţin exact, vor fi rechemaţi în ţară. Singura țară care a răspuns într-un mod cât mai rapid a fost Vietnamul. Dar asta e o chestiune pe care o putem face bilateral şi depinde foarte mult de înţelegerea celorlalţi”, a explicat ministrul Muncii.
Ministrul Budăi a amintit că, în acest an, s-au făcut progrese considerabile în ușurarea accesului forței de muncă străine pe piața românească, fiind suplimentat numărul de posturi în consulate, astfel încăt să fie scurtat timpul de la depunerea dosarului și până la ajungerea angajatului în țară.
Un alt subiect a fost cel al voucherelor de vacanță, care și-au demonstrat beneficiile pentru piața internă de turism, dar care, pe viitor, ar trebui să fie mai atractive și pentru angajatorii privați.
„Măsura prelungirii valabilității voucherelor de vacanță până pe 30 iunie s-a dovedit foarte eficientă, iar faptul că Guvernul a aprobat emiterea acestora și pentru următorii cinci ani este extrem de benefic. Totuși, acum ar trebui avut în vedere următorul pas, de a face voucherele de vacanţă atractive pentru angajaţii şi angajatorii privaţi, iar acest lucru se poate realiza prin modificări aduse legislației, modificări care să încurajeze angajatorii privați să le acorde”, a punctat Adrian Voican, vicepreședintele Federației Asociaţiilor de Promovare Turistică din România – FAPT.
Nu în ultimul rând, reprezentanții APT au adus în discuție și problema perioadei vacanței de vară a elevilor, în special a datei de începere a noului an școlar, care în 2022 este 5 septembrie.
„Începerea anului școlar pe 5 septembrie scurtează sezonul turistic. Dorim demararea unor discuții cu cei implicați, pentru ca în anii viitori să se revină la data de 15 septembrie, cum eram obișnuiți, mai ales că încălzirea globală face să avem o vreme foarte bună și să se poată merge la plajă, la mare, și în luna septembrie. Deasemenea, solicităm ca perioada de vacanță să fie decalată pe regiuni sau pe cicluri de învățământ, așa cum se întâmplă în alte țări, pentru a extinde perioadele de afluență a turiștilor”, au susținut reprezentanții APT.
Be the first to comment