Turiștii români și străini pe urmele Revoluției din Timișoara

Timișoara, vedere aeriană. FOTO PEJ Travel

Din ce în ce mai mulți turiști români dar și străini sunt interesați de destinația Timișoara, iar perioada aniversării a 30 de ani de la izbucnirea Revoluției Române precum și comemorarea eroilor acesteia atrage mulți vizitatori. Există deja tururi tematice pe urmele Revoluției, evenimentele din decembrie, de la Timișoara, având o notorietate internațională, așa cum turiștii merg și pe urmele Solidarității din Polonia sau pe urmele Zidului Berlinului. Timişoara este oraşul în care, în data de 15 decembrie 1989, s-a declanşat revoluţia care avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist din România. În ziua de 20 decembrie 1989 Timişoara a fost declarată primul oraş liber de comunism din România.

Majoritatea turiștilor care vin în Timișoara în a doua parte a lunii decembrie sunt individuali, deși sunt și mai multe grupuri organizate. Cele mai solicitate perioade sunt cele care prind weekend-ul: 13-16 decembrie, respectiv 20-22 decembrie. Turiștii solicită de obicei cazare cu mic dejun și urmează traseul Revoluției din Timișoara. Cele mai multe pachete turistice au durata de 2 nopți, tariful mediu fiind de 160 de euro pe cameră pentru toată perioada.

„Interesul turiștilor față de Timișoara – orașul unde a izbucnit Revoluția română din decembrie – este mare, peste așteptări. Avem turiști din toate orașele din țară, precum și turiști străini, în special din Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, mulți români care se întorc din străinătate în perioada sărbătorilor de iarnă aleg să viziteze și Timișoara”, subliniază Ovidiu Popa, director general PEJ Travel.

De exemplu, în perioada care marchează 30 de ani de la Revoluția română, PEJ Travel primește un grup de turiști din Iași, în cadrul unui parteneriat cu un touroperator din acest oraș. De asemenea, sunt turiști care vin special pentru comemorarea eroilor Revoluției, căzuți în perioada 16-22 decembrie. Timișoara este vizitată, în această perioadă, și de turiști din Germania, Austria, Italia, Franța, Marea Britanie sau din țările din apropiere, precum Ungaria, Serbia sau Polonia.

În perioada sărbătorilor de iarnă, seară de seară, în Timișoara au loc, în Piața Victoriei și în Piața Libertății, unde este amenajat și Târgul de Crăciun (care se va închide pe 3 ianuarie 2020), concerte cu colinde de Crăciun dar și concerte folk și rock care comemorează eroii Revoluției. Printre artiștii și formațiile care vor concerta se numără Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Cargo, Phoenix, Pro Musica și Mircea Rusu Band.

Asociaţia Memorialul Revoluţiei a introdus conceptul de Traseu al Revoluției și a ridicat mai multe monumente, ce punctează locurile fierbinţi ale acelor zile. Orice turist sau vizitator este impresionat de Muzeul ”Memorialul Revoluției”, aflat pe Str. Oituz nr. 2B, aproape de Facultatea de Arte Plastice. Acesta este locul unde se păstrează materiale documentare despre evenimentele acelor zile – nu doar din Timişoara, ci din întreaga ţară. O mică parte din aceste materiale sunt sintetizate într-un scurt film documentar, care poate fi vizionat de către toți vizitatorii.

Turul Revoluției pornește de obicei din cartierul Iosefin, în apropierea Pieţei Maria, de la Biserica reformată (calvină) şi casa parohială unde, încă din 14-15 decembrie, s-a strâns un grup de enoriaşi pentru a-l proteja pe pastorul Tökes Laszlo în faţa evacuării forţate. Nu departe de Piaţa Maria, în Piaţa Mocioni (Küttl), se află unul din multele monumente dedicate acelor zile: „Biserica Plângătoare“ (autor Marian Zidariu), într-o nişă exterioară a turnului bisericii ortodoxe.

De la Piaţa Maria se ajunge la Podul Traian , locul unde s-au dat primele lupte între revoluționari și trupe, în seara de 16 decembrie. Apoi se ajunge la Piaţa Victoriei. Zona dintre primărie şi catedrală este una dintre cele mai ”fierbinţi” pe harta Revoluţiei. Încă din noaptea de 16-17 decembrie, lumea a început să se organizeze, iar pe parcursul zilei de 17 decembrie au avut loc mai multe episoade violente. După-amiaza aici a început să se tragă, mulţimea s-a refugiat prin parcuri iar seara s-a tras din nou, fără somaţie. Unele plăci comemorative ale victimelor sunt plasate direct pe zidul bisericii, lângă intrare, iar în faţa catedralei se observă monumentul modern „Crucificare”. În apropiere, în scuarul din spatele cinematografului de vară se află „Fântâna Martirilor” sculptată de Victor Gaga. De partea cealaltă a Pieţei Victoriei, care şi-a căpătat numele în urma acestor evenimente, se află clădirea Operei. Pe 20 decembrie, piaţa a fost ocupată complet de mulţimea de oameni. Armata nu a mai tras iar întregul oraş era pe stradă. De la balconul Operei s-a formulat o listă clară de revendicări. Se cerea retragerea lui Ceauşescu şi judecarea celor vinovaţi pentru crimele din zilele anterioare.

Vis-a-vis de Operă, pe frontonul palatului Löfler, se văd încă şi azi urmele gloanţelor trase pe 17 decembrie.

Alte locuri legate de Revoluția din decembrie sunt Piața Libertății, Piața 700, Piața Sf. Gheorghe, Podul Decebal și ”Complexul Memorial” din Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei. Pe tot traseul Revoluției se află o serie de monumente dedicate eroilor Revoluției, precum „Omul ţintă” (Bela Szakács), ”Sf. Gheorghe” (Silvia Radu, soclu Ş. Călărăşanu), „Evoluţie”, „Pietá” (Peter Jecza), ”Clopotul” (Ştefan Călăraşanu), ”Deschidere” (creaţie a celebrului sculptor german Ingo Glass, născut în Timișoara), monumentul omagial al studenților (Ștefan Kelemen), ”Eroica” (artist Paul Vasilescu) și ”Învingător” (Constantin Popovici).

„Cred în potențialul turistic al Timișoarei. Consider că autoritățile centrale și locale, dar și mediul privat ar trebui să se implice mai mult, destul de repede, mai ales că mai avem la dispoziție doar un an până când Timișoara va deveni Capitală Culturală a Europei. Timișoara merită această promovare și acest sprijin mai ales acum, la 30 de ani de la Revoluția Română. Să nu uităm că la Timișoara s-a aprins scânteia Revoluției”, susține Ovidiu Popa.

Timișoara ar trebui promovată precum poarta de vest a României, capitala vestică a României. Merită pusă în prim plan multiculturalitatea orașului, dominat atât de elemente românești, cât și germanice sau sârbești. Este un oraș construit în stilul germanic al secolelor XVIII-XX (fiind unul dintre principalele orașe ale Imperiului Habsburgic, la acea vreme), dar și cu o atmosferă relaxată, boemă, mediteraneană. În trecut, Timișoara a fost sufletul și promotorul regiunii, puntea dintre Imperiul Austriac și Europa de Sud-Est.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*