VIDEO Adrian Bîlbă dorește realizarea unui nou Acvariu la Constanța. Directorul instituției crede că locul ideal este în în curtea Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, de lângă Delfinariu

Pești exotici la Acvariul Constanța. FOTO Adrian Boioglu
Pești exotici la Acvariul Constanța. FOTO Adrian Boioglu

Un plan destul de îndrăzneț se coace zilele acestea pe masa managerului Adrian Bîlbă, care vizează să schimbe imaginea vechiului acvariu bătrân și obosit, cu una nouă. Mai exact directorul de la Delfinariu intenționează să ridice de la zero o clădire nouă, sănătoasă și fără umezeala care o macină până la oase, din materiale moderne și protejată la atacurile corozive de tot felul. Are și locul potrivit: în curtea Delfinariului, unde există spațiu din abundență.

“Ne trebuie un acvariu nou care să aibă o structură pe geam acrilic și nu clasic, adică o structură fără risc, ușoară, vizibilă foarte bine și care să poată fi reparată prin șlefuire foarte ușor ceea ce la un geam nu poți face. În consecință am căutat și am găsit niște soluții tehnice prin care realizăm un acvariu chiar în incinta Complexului Muzeal. Un acvariu de dimensiuni medii, care să permită în incintă un număr de 2-300 de vizitatori la un moment dat, un acvariu care să aibă pești-lună, să aibă rechini și care să ridice atractivitatea Complexului Muzeal de Stinte ale Naturii mai ales în perioadele dintre sesiunile de lucru de la Delfinariu” spune Adrian Bîlbă.

Cum s-a ajuns la ideea radicală ?

Clădirea Acvariului de pe faleza Cazinoului nu a avut aceeaşi destinaţie întotdeauna. În vremurile de glorie ale imobilului unde astăzi putem admira vieţuitoarele marine era un restaurant. Localul fusese construit după planurile creatorului Cazinoului, Daniel Renard, apoi a fost refăcut de un alt arhitect pentru ca la 1 mai 1958, să se transforme oficial în Acvariul „Ion Borcea“. Era primul acvariu public din România.

“60 de ani de funcționare a acestei activități într-o clădire veche din 1910 au contat, în sensul degradării ei. În ultimii ani, de prin 2006 au fost realizate – în urma unui studiu de structură care a arătat că suferă – o mulțime de consolidări succesive pe mai multe direcții. În perioada mea de management am consolidat stâlpii de susținere (din 8, 6 aveau nevoie de reparații) și am eliminat pierderile de apă, lucru foarte important la un acvariu care are în general pierderi de apă și dacă e sărată degradează structura metalică de rezistență a clădirii. S-a introdus un sistem de ventilație chiar anul trecut, care a constat în ventilarea separată pe etaje a clădirii cu posibilitatea de a se scoate rapid tot aerul din clădire în situația în care perioadele mai umede își manifestă riscul de atac asupra pereților. Climatizat și ventilat, coroborate cu investițiile făcute din veniturile noastre dar și prin fonduri de la Consiliul Județean, am reușit să-l facem mai atractiv” povestește managerul Adrian Bîlbă.

Atractivitatea sporită a vechiului acvariu a adus tot mai mulți vizitatori: turiști dar și localnici au început să vină în număr mare să vadă noii pești și acvariile refăcute după modele noi. Ușor-ușor, vânzările au crescut ajungând la recorduri nebănuite. Anul acesta au fost pentru prima oară cozi la intrare, la casa de bilete. Dar după tragedia din clubul  Colectiv standardele ISU au fost înăsprite iar autoritățile n-au mai lăsat în clădire, simultan un număr mare de vizitatori.

Regulile de siguranță calculează câți oameni se pot află maxim la un moment dat într-o incintă, în funcție de volumul ei și de căile de evacuare rapidă. La acvariul de la Cazino, maximum e de 70 de oameni, astfel că s-a ajuns în situația să nu poată să intra toți doritorii deodată: de-aici și timpii mari de așteptare și cozile de la intrare.

“Nu doar la evenimente de gen “Ziua Porților Deschise” sau Sfânta Maria ci constant pe timpul verii (îndeosebi în luna iulie).  Asta a demonstrat limitele pe care le are Acvariul pe latura capacității de primire de vizitatori și mai demonstrează că publicul se orientează tot mai multe spre turismul cu surse biologice. În consecință, în planul meu de management, am considerat necesar construcția unui nou Acvariu” spune Adrian Bîlbă.

Pe masa proiectanților ar trebui să ajungă tema construcției noului Acvariu, în scurtă vreme. La Delfinariu în curte, nu doar pentru că există spațiu suficient în zonă, ci și din alte motive. Ideea este cu bătaie lungă și duce tot la banii din încasări. Managerul Adrian Bîlbă gândește Complexul Muzeal de Științe ale Naturii ca un întreg, un tot unitar ce generează încasări și fiecare parte o completează pe celalaltă.

De exemplu, spectacolele cu delfini: nu sunt minut de minut, oră de oră; sunt despărțite de pauze de un ceas poate chiar două. Ce poate face un turist care sosește fix într-una din aceste pauze ? Merge la acvariu și-și pierde vremea pe acolo, până se face ora showului cu delfini. Sau invers: o familie cu copii care iese de la Delfinariu, poate nu vrea să plece imediat acasă: Acvariul e soluția pentru distracția micuților, și e acolo, la doi pași, în aceeași curte.

“Sunt perioade de 2, 3, 4 ore care nu pot fi consumate doar prin vizita Microrezervației și Planetariului și ar putea să fie consumate și prin vizita la Acvariu: în felul acesta circuitul se completează și estimez un număr de 2-300 de mii de vizitatori, adulți și copii. Ar însemna din punct de vedere economic că un astfel de Acvariu s-ar putea amortiza într-o perioada destul de scurtă de timp ceea ce asigură criteriile economice, dincolo de cele muzeistice, de cele de atractivitate și de responsabilitate față de vizitatorii cărora trebuie să le prezentăm elementele științifice și educative” calculează Adrian Bîlbă.

Este nevoie de așa ceva și nu e imposibil: cu fonduri europene ori cu bani proprii, trebuie construit până la urmă un nou Acvariu mai mare și mai încăpător, care să primească mai mulți vizitatori simultan.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*