FOTO VIDEO Călătorie către Fântâna Secretă de la Sucidava. Cum poate orașul Corabia să pună în valoare o zonă istorică atractivă pentru turismul național

Fântâna secretă a cetății Sucidava. FOTO Adrian Boioglu

Dacă vă plac poveștile misterioase ale istoriei și dacă vreți să vedeți pe viu locurile și obiectele în jurul cărora s-au țestut intrigile și episoadele secrete ale trecutului, atunci un drum până la Corabia, pe malul Dunării e soluția excelentă de weekend.

Corabia e așezat pe un tărâm pe malul Dunării locuit din cele mai vechi timpuri. Primele popoare au fost primitivii din Epoca Pietrei (populaţia neolitică) cărora le-au urmat dacii, popor format din triburi diverse, eterogene. Unul dintre triburi, numit “sucii”, au ridicat una dintre davele (cetăţile) lor: Sucidava. După cucerirea Daciei de către romani, pe teritoriul fostului sat Celei – în prezent cartier al oraşului Corabia, s-a construit un castru devenit important din punct de vedere economic care a contribuit la dezvoltarea oraşului roman Sucidava.

“Vorbim de un teritoriu sucidavensis așa cum îl numeau romanii, teritoriu care se întindea între Jiu, Olt și Dunăre, iar la nord până la cetatea Romula din Caracal. În perioada getodacică este atestat tribul sucilor, de la Sucidava, de unde vine și denumirea, apoi păstrată de către romani.

Tribul acesta a fost distrus odată cu incursiunile romane la vest de cetate pe la localitatea Orlea, unde romanii au construit un pod în vremea generalului Cornelius Fuscus care a trecut Dunărea în secolul I. Romanii au distrus această civilizație geto-dacică, punând bazele unei așezări civile romane tot cu numele de Sucidava; în secolul III se construiește castrul roman sau cetatea pe care o vedem astăzi, cetate militară, unde locuiau o mie de militari romani din Legiunea a V-a, Macedonica”, ne explică Mirela Cojoc, șeful serviciului cultural din Primăria Corabia.

După două mii de ani a rămas doar un sit arheologic ca amintire. Sunt ziduri groase din calcar fosilifer şi cărămidă romană, scoase la iveală cu migală de arheologi. Bucățile roșcate de cărămidă sunt legate cu ciment roman, al cărui secret nu-l știm nici în ziua de azi. Secretul betonului roman stă în amestecul unic de minerale şi în tehnica de fabricație. Știm că romanii produceau betonul amestecând var cu roca vulcanică pisată, dar cum făceau asta și în ce proporții, n-a reușit nimeni să afle. Pe lângă faptul că este foarte durabil, se pare că betonul roman este şi mai prietenos cu mediul decât materialele actuale. La fel e și la Corabia, unde zidurile cetății Sucidava arată foarte clar structura sa interioară: ca prin minune, se văd straturile foarte clar, delimitate de culori: cărămida roșie, cimentul gri .

La ruinele cetății jurnaliștii Gonext fac cunoștință cu un personaj interesant: custodele site-ului arheologic e un bătrânel simpatic care locuiește chiar peste drum și are și un nume interesant. Gică Șapcă este din neamul lui Radu Popa Şapcă, unul dintre capii Revoluţiei de la 1848, care i-a adunat pe sătenii din regiune ca să participe la revoltă. Gică Șapcă cunoaște poveștile acestea de parcă s-ar fi întamplat ieri și vorbele lui te poartă frumos prin istoria știută doar din manuale…

“Popa Şapcă a mobilizat masele pe Valea Dunării și, fiind preot, a blagovestit și Proclamația de la Islaz, Eliade Rădulescu a citit Proclamația, și în general, după Revoluție, unii ajung în vârful piramidei și unii coboară la pușcărie. Bălcescu e exilat, Popa e întemnițat. La eliberare s-a dus la Cozia; a pus la punct mănăstirea Cozia după care a fost transferat la Brâncoveni, între Caracal și Slatina – e o cruce înăltuță și o placă unde scrie “aici este înmormântat popa Radu Șapcă. Și de-asta strada aceasta se numește Sucidava și de-aia v-am zis că mă numesc Gică Șapcă de pe Sucidava nr.33” spune Gică Șapcă, custodele care întâmpină turiștii la Corabia.

Ruinele înconjurate de copaci și iarbă sunt tăcute, iar zidurile vechi îți induc o ușoară nostalgie. Pare imaginea unei grădini secrete care ascunde ceva. Secretul ei se află sub pământ: e o fântână tainică. Fântâna secretă de la Sucidava e un tunel oblic de 25 de metri care te duce în adâncul pământului, la un izvor aflat la 18 metri adâncime. Tunelul pornește din cetate, iar izvorul e în afara zidurilor ei, de-aceea locuitorii n-au săpat fântâna verticală, ci un tunel oblic până la sursa apei. În vremuri de asediu cei dinăuntru aveau, astfel, la îndemână o sursă de apă neştiută de duşmani. Tunelul e făcut din cărămidă română, veche de peste un mileniu şi jumătate, minunat păstrată.

Imaginile și fotografiile îți arată forme și culori, pe când o vizită la fântâna secretă te copleşeste de senzaţii: răcoarea subterană, mirosul de cărămidă veche și gustul apei adunate în fântâna tainică nu le poate reda nimeni, dacă nu ești acolo.

S-ar putea monetiza toate aceste minunății? Ar putea localnicii scoate bani frumoși de pe urma lor? Jurnaliștii Gonext l-au întrebat pe unul dintre cei mai activi ghizi de turism din România, Florin Arjocu, dacă istoria și misterele de la Corabia ar “vinde” excursii pe piață de turism.

“În momentul de față avem câteva puncte care sunt interesante, dar ele trebuie cumva conectate. De exemplu, cetatea aceasta e într-adevăr interesantă, avem urme de car, avem fântâna subterană, avem Dunărea lângă, mai avem povestea legată de istoria României cu Popa Șapcă, și pe lângă ce s-a zis mai sunt și altele. Avem un ceramist care face ceramică de Vădastra – neolitică, foarte interesantă; în același sat, Vădastra e și un cojocar care continuă tradiția vechilor cojoace, dar mi se pare că deocamdată nu sunt conectate.

Trebuie puse într-un pachet, ca să merite. Nu e chiar așa la îndemână și-așa aproape de București ca să zic “da, vin numa pentru cetatea Sucidava. Poate vin, dar mai degrabă n-aș veni… că-i mult de mers”. În schimb, în momentul în care se conectează câteva servicii și câteva atracții, devine foarte interesantă zona”, explică Florin Arjocu, vicepreședinte al Federației Naționale a Ghizilor de Turism din România.

Cetatea Sucidava, aflată la cinci kilometri de oraşul Corabia din judeţul Olt, nu trebuie ratată de niciun iubitor de istorie. Importanţa sa a fost confirmată încă o dată când a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Menţionarea cetății Sucidava pe „lista albă” UNESCO înseamnă o mai bună promovare a acestui obiectiv şi, automat, atragerea de turişti din lumea întreagă.

“Pentru turiștii români se pretează în viitorul foarte apropiat, în schimb pentru străini e mai greu în momentul acesta. Se vorbește că ar vrea să aducă vase de croazieră pe Dunăre. Păi eu vorbesc cu agențiile tour-operatoare din alte țări, și din Germania primesc feedback că, nu departe de-aici, la altcineva care are un port numit “La Cetate”, nu erau extrem de mulțumiți de calitatea lucrurilor. Turiștii de croazieră fluvială sunt mai pretențioși decât turiștii care merg în croaziere pe mări sau oceane. Plătesc mai mult, și deci au și pretenții mai multe și e greu să ne întâlnim “la mijloc”… După ce s-or mai pune lucrurile la punct, poate.

De aceea eu aș începe aici cu românii. Pentru români chiar se pretează și cred că poate să iasă un produs destul de bun”, conchide Florin Arjocu, vicepreședinte al Federației Naționale a Ghizilor de Turism din România.

În prezent, pe lista patrimoniului mondial UNESCO se află menţionate doar şapte monumente sau locuri istorice din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoarei, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Cetatea Sucidava este cel mai recent nume adăugat pe această listă exclusivistă.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*